Cel puţin trei umbrele şi-au pierdut viaţa, marţea aceasta, în Bucureşti, la intrarea pe Banu Manta dinspre piaţa Victoriei, în dreptul sediului unei bănci. Una în mâinile mele, alta se odihnea deja în tomberonul de la marginea drumului, iar a treia, vreo 45 de minute mai târziu, în mâinile unui domn care se deplasa, culmea, în direcţie opusă. Pentru a marca momentul, ajunsă la redacţie, am ascultat Ennio Morricone. (M. G. M.)

Atenţie, bucureşteni! A sosit nu doar luna cadourilor, ci şi a stelelor căzătoare. Nu, nu e vorba de stelele de pe cer, ci de cele din şirurile de instalaţii luminoase de Crăciun. Singura dorinţă pe care v-o puteţi pune e să nu vă cadă în cap – cum era să păţească un concitadin al nostru. Alo, domnule medic primar, se aude? (M. D.)

În cadrul unui eveniment dedicat promovării medicamentelor generice, Marius Savu declară fără jenă că nu înţelege de ce oamenii preferă medicamentele mai scumpe, deoarece acestea sunt utilate cu acelaşi vector activ precum cele accesibile. El presupune că ar putea fi vorba ori de reclamă tv agresivă, ori de o psihoză. Aceste afirmaţii l-ar putea califica pentru o binemeritată demisie de la Agenţia Naţională a Medicamentului, unde ar fi nevoie de conducători mai neînfricaţi, care să înţeleagă, nu doar să presupună, şi să nu deranjeze.(M. G. C.)

Aţi fost vreo clipă îngrijoraţi de munţii de gunoaie care sufocă aproape orice petic verde şi orice fir de apă din România? Staţi liniştiţi, e trendy. Un studiu din PLOS One estimează că ar fi 269.000 de tone de plastic în oceanele lumii, adică peste cinci trilioane de bucăţi de plastic. Putem deci spune că am intrat, în sfârşit, în rândul lumii. Asta dacă nu or fi ajuns românii chiar peste tot. (A. M.)

Un pont pentru patroni şi manageri: puteţi afla cât de mult îşi iubesc angajaţii locul de muncă în funcţie de ce mănâncă la serviciu. Potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie, angajaţii care îşi urăsc locurile de muncă au un risc mai mare de îngrăşare, deoarece aleg alimente nesănătoase pentru mesele de prânz în zilele cu agende de lucru stresante, spre deosebire de cei cu atitudine pozitivă faţă de jobul lor. Dar cei care sar de-a dreptul peste ele în ce categorie intră? (M. D.)

Un studiu american bazat pe statisticile Cupei Mondiale sugerează că structura feţei poate fi un indicator bun al performanţei atletice şi al agresivităţii. Mai întâi, n-am ştiut ce să cred: să mă bucur că aş da multe goluri, să mă îngrijorez că aş comite multe faulturi, dacă m-aş apuca de fotbal? Apoi, m-am întristat imaginându-mi mii de pariori măsurând feţele sportivilor ca să calculeze proporţiile prezicătoare de scor. Au distrus corola de minuni a lumii.(A. N.)