Bogdan
Racoviță a
absolvit cursurile Facultății de Educație Fizică și Sport din
cadrul Universității „Dunărea de Jos” Galați –
specializarea Kinetoterapie și motricitate specială.
Are
o experiență de cinci ani în cadrul unei clinici de geriatrie și
în colaborarea cu o fundație de îngrijiri paliative.
În
prezent activează la Fundația Hospice „Casa Speranței”
București, unde coordonează kinetoterapia în cadrul
departamentului pediatric și al celui de adulți.
Lipsa mișcării și mâncarea de tip
fast-food sunt cauzele principale ale creșterii prevalenței
obezității la copii. Un studiu realizat de câțiva specialiști
din diferite domenii medicale arăta, recent, că doar în București
ar fi aproape 70.000 de copii cu grad crescut de obezitate. Fiecare
copil supraponderal sau obez ar trebui să consulte un medic
specialist pentru o evaluare amănunțită. Sub îndrumarea acestuia,
părinții trebuie să conștientizeze importanța unui stil de viață
sănătos – prin dietă, prin îndrumarea către o activitate
sportivă (înot, gimnastică, fotbal etc.), prin implicarea în
activități recreative pentru prevenirea sedentarismului.
Un rol important, la copiii
supraponderali sau obezi, îl are kinetoterapia. Aceasta poate
preveni obezitatea prin programe specifice pentru diferite grupe
musculare, indiferent de vârsta pacientului, sexul acestuia sau alte
diagnostice asociate. Specialistul kinetoterapeut trebuie să
cunoască diferitele tehnici și programe de reabilitare și
reeducare a organismului pacientului pentru prevenirea eventualelor
complicații. Programul de kinetoterapie trebuie să fie foarte bine
structurat. Părinții ar trebui să fie educați și informați
privind aceste programe, pentru a lucra cu copilul și în lipsa
specialistului kinetoterapeut. Efortul fizic depus zilnic de copiii
supraponderali sau obezi ar trebui să fie bine dozat. De exemplu,
dacă într-o zi pacientul are parte de activitate fizică în
proporție de 70% din timpul acelei zile, a doua zi efortul depus nu
ar trebui să depășească 50% din zi. Acest proces de depunere a
efortului trebuie foarte bine structurat, deoarece există riscul
apariției oboselii cronice și a altor afecțiuni. Un program de
kinetoterapie bine structurat ar trebui să conțină exerciții
pentru toate zonele articulare și musculare.
Exercițiile
pentru membrele superioare pot crește mobilitatea articulară și
forța musculară a celor mici. Pentru început, ar trebui lucrate
două-trei exerciții maximum pentru fiecare grupă articulară sau
musculară. Numărul de repetări nu ar trebui să fie mai mare de
șase per exercițiu. Pauzele între exerciții ar trebui să fie
incluse în intervalul 45–60 de secunde, ținând cont de vârsta
și greutatea copilului, dar și de eventualele afecțiuni
respiratorii sau cardiovasculare. Se pot efectua și exerciții cu
greutăți, dar după câteva programe de kinetoterapie, deoarece
organismul are nevoie de adaptare.
Exercițiile pentru spate ar trebui
efectuate după o evaluare amănunțită a fiecărei zone (cervical,
toracal, lombar), în vederea observării deformărilor coloanei
vertebrale. Programul de kinetoterapie poate conține atât exerciții
pentru creșterea mobilității articulare în cele trei zone ale
coloanei vertebrale, cât și pentru creșterea forței musculare. O
coloană vertebrală „lucrată” corect, reprezintă „stâlpul
de susținere” a întregului corp. Obiectele folosite pot fi
diverse, iar greutățile vor fi introduse după câteva programe de
kinetoterapie, deoarece la început se lucrează cu greutatea
propriului corp.
Exercițiile pentru zona abdominală
sunt și ele foarte importante, chiar dacă nu sunt într-o gamă
foarte largă. Prin acestea, obținem o creștere a forței musculare
nu doar în toată zona abdominală, cât și în zona spatelui
(lombar). Numărul de repetări la început nu trebuie să fie mare –
maximum zece-douăsprezece repetări per exercițiu.
Pentru
membrele inferioare, există o serie de exerciții diferite pentru
obținerea unei creșteri a mobilității și a forței musculare.
Specialistul kinetoterapeut poate diversifica fiecare program,
nefiind necesară păstrarea unor exerciții standard. Având în
vedere grupele musculare solicitate, numărul de repetări nu trebuie
să fie foarte mare la început deoarece se lucrează cu greutatea
proprie.
Kinetoterapia respiratorie nu ar
trebui să lipsească din niciun program efectuat cu un copil
supraponderal sau obez. De altfel, pentru programele din orice zonă
articulară sau musculară, nu trebuie să lipsească kinetoterapia
respiratorie. Aceasta are ca scop creșterea capacității pulmonare,
ajută la o mai bună oxigenare musculară și pregătește
organismul pentru următorul exercițiu.
Fiecare specialist kinetoterapeut ar
trebui să cunoască și să pună în aplicare programele pentru
copiii supraponderali sau obezi. Activitatea fizică este foarte
importantă pentru menținerea sănătății copilului, și nu doar
din punct vedere articular și muscular, ci și mental și pentru
imunitate. Un minimum de exerciții de mișcare cu durata de 45 de
minute de trei ori pe săptămână este recomandat pentru fiecare
copil supraponderal sau obez. Se recomandă practicarea unui sport de
la vârste fragede și nu neapărat pentru performanță sportivă.
