Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE

La congres – în concediu de odihnă?!

     În perioada 30 mai – 2 iunie 2012, am organizat şi participat la cel de al 22-lea congres al Societăţii Române de Pneumologie, care a avut loc la Poiana Braşov. Tema principală a congresului a fost: „Plămânul – ţintă sau cauză“, o temă ambiţioasă şi provocatoare. Plecând de la acest titlu, pneumologii au înţeles repede că se încearcă punerea în valoare a suferinţei pulmonare, cu multiplele sale probleme de diagnostic şi terapie. Misiunea plămânului a fost analizată în detaliu, cu focus pe diferitele roluri pe care plămânul le poate juca, de la cel de victimă până la cel de actor, care distribuie şi influenţează alte organe. Aceste obiective au fost atinse, participanţii reuşind, din plin, să aprofundeze împreună aspectele complexe din patologia pulmonară. A fost o oportunitate perfectă pentru a reuni medici practicieni, oameni de ştiinţă, dar şi tinerele speranţe în formare, care să-şi împărtăşească opiniile despre lumea pneumo­logiei, la nivelul anului 2012.
     Anul acesta, deşi încă unul de criză, la congresul nostru criza nu s-a văzut. Am avut 27 de standuri de companie, au fost sponsorizaţi de Societatea Română de Pneumologie peste 75 de lectori români, 50 de colegi aleşi în ordinea înscrierilor, majoritatea tineri, şi 25 de invitaţi, nume de marcă din străinătate. Cifrele spun totul: nouă cursuri precongres, 28 de simpozioane majore, 11 simpozioane de firmă, trei întâlniri ale grupurilor de lucru, o lansare de ghid de cancer pulmonar, aproape 100 de comunicări orale şi o secţiune dedicată asistenţilor medicali, cu peste 100 de participanţi. Dacă adăugăm aici şi cei peste 800 de participanţi, din care peste 600 aveau taxa de membru SRP plătită, avem tabloul complet al unui congres care nu a simţit criza prin care trecem.
     Cu toate acestea, au fost câteva lucruri care, la sfârşitul acestui congres, merită să fie menţionate. Astfel, deşi am avut o relansare a relaţiilor franco-române, sub forma unui simpozion, deşi ne-am bucurat de prezenţa mai multor preşedinţi de societăţi şi membri marcanţi ai unor asociaţii profesionale precum: Societatea de Pneumologie de Limbă Franceză, Societatea Italiană de Pneumologie, ACCP, ERS, Societatea Română de Alergologie, Societatea Română de Chirurgie Toracică, prezenţa în săli a colegilor nu a fost cea pe care ne-am dorit-o. De asemenea, am rămas neplăcut impresionat de graba pe care au manifestat-o unii colegi, în a părăsi devreme, sâmbătă, un congres care se termina după-amiază (bineînţeles, cu invocarea de varii motive – de la distanţe mai lungi de parcurs până la anunţurile funeste, de furtună şi ploi). În acelaşi timp, aveau loc sesiuni cu invitaţi străini importanţi, care ar fi putut menţine la cote înalte interesul pentru subiecte mai rar atinse în congresele noastre, legate de infecţiile respiratorii şi noile terapii. În schimb, prezenţa la serile de socializare a fost masivă, fiecare venind „cu căţel şi purcel“, depăşindu-se cu mult numărul de persoane care îşi plătiseră taxele de participare.
     La fel de dureros rămâne modul în care unii colegi înţeleg să se implice, să sufere alături de societate în alegerea temelor, a sesiunilor, dar şi absenţa unor lideri de opinie, care nu înţeleg că, indiferent de furtunile care vin peste SRP, această societate trebuie să lucreze la turaţie maximă, pentru crearea lobby-ului necesar pentru pneumologia românească.
    Mai există o problemă – artificială – indusă de limitarea prezenţelor la congrese sau manifestări ştiinţifice, prin acele opt zile de educaţie medicală. Mulţi manageri, în diferite colţuri ale ţării, nu înţeleg că, totuşi, există puţini medici care fac turism medical, dar că, în general, liderii de opinie şi colegii practicieni fac eforturi serioase să ajungă la o manifestare, plătind hoteluri tot mai scumpe, taxe de participare tot mai mari şi, în aceste condiţii, a-i obliga să ia, în acea perioadă, concediu de odihnă sau fără plată se transformă într-un alt obstacol în calea educaţiei medicale – indiferent dacă ea este distribuită de unii sau asimilată de alţii. Din această cauză, şi la acest congres, am participat activ, dar fiind în concediu de odihnă. Cred că acest semnal de alarmă ar trebui luat în considerare de responsabilii din Ministerul Sănătăţii, care ar trebui să fie mai flexibili în acordarea acestor zile de educaţie medicală, indiferent că este vorba de manifestări naţionale sau internaţionale. Să nu uităm că suntem, totuşi, mai puţini, un fapt vizibil şi la acest congres. Se poate vorbi deja de o diasporă formată din pneumologi români în Franţa, Anglia, Germania şi acest lucru se petrece în condiţiile în care cei rămaşi în ţară robotesc şi fac faţă cu greu mai multor sarcini de serviciu sau mai multor pacienţi distribuiţi per medic.
     Pentru tot ce am menţionat în acest articol există rezolvări şi chiar şi eu am învăţat multe lucruri pe care sper să reuşesc să le aplic sau să ajut la aplicarea lor pe viitor, ca de exemplu: • cursurile precongres vor trebui să fie fără plată; astfel, participarea va fi asigurată printr-un număr mult mai mare tineri implicaţi şi prezenţi • intrările în săli trebuie monitorizate prin scanarea ecusoanelor, iar creditele de la Colegiul Medicilor se vor acorda diferenţiat; în acest fel, nu vor mai exista probleme de prezenţă • pentru respectarea orarului, în cazul prezentărilor, vor trebui introduse reguli mai stricte, care merg de la avertismente repetitive până la întreruperea efectivă a prezentării, dacă timpul este depăşit.
   În final, trebuie să menţionez că, în timp, de la un congres la altul, Societatea Română de Pneumologie progresează, atât prin calitatea expunerilor vorbitorilor români, cât şi prin somităţile care caută cu insistenţă România, creând o competiţie reală şi utilă pentru toată lumea, vizibilă şi apreciată de participanţi.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.