Descoperită
cu multe sute sau mii de ani în urmă pe toate cele trei continente (Asia,
Europa, Americile), cânepa indiană (Cannabis
indica) a ajuns în America de Nord, venind din cea de Sud, cu mult înaintea
imigranţilor europeni. Dintre cele cinci utilizări cunoscute (hrană, ţesături,
ulei, medicament, narcotic) numai una e prezentă în zilele noastre: sursă de plăcere
prin proprietăţile halucinogene ale plantei.
În
Statele Unite, marijuana (mariguana) a fost pentru prima dată limitată şi chiar
interzisă în anul 1862, de Congresul american prin Marijuana Tax Act, din cauza
competiţiei pe care o făcea comerţului cu ulei de lampă obţinut prin procedee
petrochimice. În anul 1937, posesia şi
comercializarea marijuanei au fost declarate ilegale, iar substanţa a fost
inclusă pe lista drogurilor care creează dependenţă. De atunci, iarba a
circulat clandestin în comerţul de stradă, deghizată sub diferite nume (hemp,
grass, dope, pot, Mary Jane, flower, Aunt Mary, broccoli, Juanita, Donna Juana,
Jay, Jolly Green) şi a fost constant cel mai utilizat drog. În anul 2009, s-a
estimat că sunt 25 de milioane de consumatori activi, iar unele statistici
afirmă că o treime din adulţi au consumat sau consumă marijuana. Drogul este
larg răspândit în rândul adolescenţilor şi în şcoli.
La
începutul anilor ’90, în California a început o campanie de liberalizare a
marijuanei pentru pacienţii cu boli grave (cancere avansate, AIDS), care ar
putea beneficia de efectele analgezic, relaxant şi de stimulare a apetitului
ale drogului activ. Aceste efecte sunt reale şi se datorează componentei THC –
tetrahidrocannabinol, care are asemănări cu endorfinele. Dar nu există nicio
dovadă că medicaţia analgezică, sedativă şi antiemetică de tip clasic nu poate
oferi aceleaşi rezultate, mai puţin riscul efectelor prin folosire îndelungată,
sau al efectelor secundare asupra memoriei, funcţiei cognitive şi comportamentului,
pe care marijuana le poate induce.
În
anul 2012, prin referendumuri asociate alegerilor legislative, populaţia din
statele Colorado şi Washington a votat pentru decriminalizarea şi legalizarea
marijuanei. Începând de anul acesta, posesia şi comercializarea marijuanei este
legală în cele două state şi se aşteaptă ca alte trei state (Alaska, Oregon şi
California) să urmeze curând aceeaşi cale. Mişcarea pentru medicinalizarea,
decriminalizarea şi legalizarea marijuanei a fost iniţiată şi susţinută de
stânga politică. Într-un interviu acordat anul acesta publicaţiei New Yorker,
preşedintele Obama a afirmat că el nu crede că marijuana este mai periculoasă
decât alcoolul. Acest lucru este însă discutabil.
Controversa
iscată de legalizarea marijuanei în două state este intensă şi polarizantă.
Argumentele susţinătorilor sunt că drogul este bine tolerat, riscul de dependenţă
e mic şi că o populaţie prea mare de deţinuţi pentru posesia şi comerţul cu
marijuana ocupă supraaglomeratele închisori americane din toate statele. Ei
afirmă că, întrucât în rândul acestor deţinuţi predomină indivizii de culoare şi
minoritarii, legislaţia actuală este de fapt rasistă şi părtinitoare. În plus,
legalizarea drogului va genera noi venituri pentru stat prin taxe, va crea
multe slujbe şi va stimula comerţul. Aceştia compară situaţia actuală de tranziţie
cu epoca în care prohibiţia de alcool a fost, după mulţi ani în care şi-a
dovedit ineficienţa şi capacitatea de a stimula criminalitatea, anulată. Prin
legalizare, traficul ilegal de marijuana, profitabil numai pentru promotorii
lui, ar înceta.
Un
alt argument folosit de adepţii marijuanei la liber este că în statele unde
legile legate de consumul de marijuana sunt foarte puţin restrictive
(Bangladesh, Republica Cehă, Portugalia, Uruguay şi Olanda) nu s-au produs
tulburări sociale majore, legate de folosirea relativ liberă a produselor din Cannabis.
Ştiinţa
medicală are însă un alt punct de vedere. Efectul psihologic al drogului are
trei faze: în prima, produce relaxare şi euforie, în a doua, o stimulare a
gândirii abstracte, a introspecţiei şi a metacunoaşterii, iar în a treia induce
alterarea percepţiei temporospaţiale, anxietate, paranoia şi comportament
schizoid.
Dependenţa
este mai frecventă la adolescenţi, la fel efectele negative. Aceştia au
dificultăţi de învăţare, de memorare şi de soluţionare a problemelor. La
tineri, s-a înregistrat o scădere a IQ (indicele de inteligenţă), o asumare
necontrolată a riscurilor (de unde o frecvenţă mai mare a accidentelor de trafic
şi a actelor violente) şi un comportament necontrolat, care poate ajunge la
stadiul de schizoid. Tinerii care consumă regulat drogul pot suferi o involuţie
a dezvoltării cerebrale şi pot atinge faza de simptome psihotice. Simptomele
induse de drog persistă câteva săptămâni după încetarea utilizării.
La
adulţii care folosesc marijuana s-a înregistrat o scădere a performanţei
profesionale, o alterare a vieţii
sociale şi de familie şi o tendinţă de avansare la consumul de droguri mai
puternice şi cu o mai mare capacitate de inducţie a dependenţei fizice.
Firma
de sondaj de opinie Pew Research Center, care nu este aliniată politic şi este
independentă de guvern, a publicat date de anul acesta care arată că 72% din
cetăţenii americani cred că legalizarea marijuanei va fi în curând generalizată.
Este încă o dovadă a creşterii atitudinii de permisivitate socială,
caracteristică generaţiei baby boomers
(cei născuţi după al Doilea Război Mondial între anii 1948 şi 1960), dintre
care mulţi au fost integraţi în generaţia hippy şi mulţi au experimentat
drogurile. Această generaţie a produs lucruri extraordinare (revoluţia digitală
şi a mijloacelor de comunicare, marile descoperiri ştiinţifice, realizările
fantastice din muzică şi literatură), dar a inoculat ţării şi slăbiciuni care ţin
de concepţie şi atitudine (rata mare a divorţurilor, abandonarea familiilor,
uzul drogurilor, antiglobalismul, violenţa şi şovinismul feminismului şi al mişcării
de protejare a mediului contemporane, aberaţia „corectitudinii politice“, creşterea
corupţiei din lumea corporaţiilor şi finanţelor, arta decadentă) şi care
subminează viitorul naţiunii. Liberalizarea drogurilor psihoactive este o altă
slăbiciune pe care regretăm să o vedem cum se instalează în ţara care altădată
era una a pionierilor fără teamă şi a performanţelor fără egal.