Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Mai puţini şi mai bătrâni

Viața Medicală
Dr. Martin S. MARTIN joi, 5 iunie 2014
Parafrazând o recentă trilogie (cartea „50 Shades of Grey“), numărul din 26 aprilie 2014 al revistei The Economist afişează ca titlu de copertă „Un miliard de tonuri de gri“ şi publică editorialul cu acelaşi nume, urmat de articolul „Invazia bătrânilor“. Materialele analizează fenomenul recent al creşterii populaţiei vârstnice şi încearcă să anticipeze efectele îmbătrânirii naţiunilor asupra vieţii sociale, economiei, sistemelor de asistenţă, pensii şi de sănătate, ritmurilor de dezvoltare şi, nu în ultimul rând, asupra vieţii politice şi a structurii corpului electoral.
Progresele medicinii din secolul XX, mai mult decât orice alt factor care a contribuit la schimbarea balanţei demografice spre vârstele înaintate (calitatea hranei şi a locuinţelor, asistenţa socială, accesul la serviciile de îngrijire şi tratament, industrializarea şi bunăstarea fără precedent din perioada postbelică, combaterea noxelor şi îmbunătăţirea protecţiei mediului, prevenirea şi combaterea eficientă a epidemiilor, limitarea războaielor la zone restrânse etc.) au împins speranţa de viaţă la cifre fără precedent şi au dus la creşterea populaţiei lumii. În secolul trecut, locuitorii planetei şi-au dublat de două ori numărul, după care scăderea natalităţii a făcut ca ritmul de creştere din acest secol să fie mai lent şi structura populaţiei să se modifice. Procentul de oameni în vârstă de peste 65 de ani va atinge în anul 2035 cifra de 13%, ceea ce înseamnă o creştere cu peste 150% a acestei grupe de vârstă, iar numărul indivizilor de peste 85 de ani va creşte cu peste 350%. În 2035, bătrânii vor atinge totalul de 1,1 miliarde (în anul 2000 erau doar 420 de milioane) şi părul cărunt va fi des întâlnit în toate comunităţile. Îmbătrânirea populaţiilor, înregistrată cu precădere în lumea industrială, apare când mortalitatea şi natalitatea scad în acelaşi timp. Ca urmare a „tsunamiului cărunt“, este de aşteptat ca economiile să stagneze, forţa de muncă să se reducă şi problemele sistemelor de asistenţă să crească.
Pe de altă parte, creşterea populaţiei glo­bului, care a atins un maxim la sfârşitul seco­lului trecut, a stagnat câţiva ani, apoi a luat calea descendentă. Cele mai multe ţări din Europa, inclusiv România, înregis­trează schimbări demo­grafice importante, printre care creşterea procentului de bătrâni şi îmbătrânirea populaţiei generale. Con­form World Population Review, România este în prezent a 55-a ţară din lume ca număr de locuitori (21.668.721) şi românii din ţară reprezintă 0,3% din populaţia lumii, dar aceeaşi sursă prezice că populaţia României va fi de 19.790.000 în anul 2030, de 16.538.000 în 2050 şi de numai 8.226.000 în 2100 (worldpopulationreview.com/countries/romania). Aceste date sunt calculate pe baza indicatorilor din ultimii ani, cu un spor demografic de –0,27%, o diminuare a populaţiei de 0,32% pe an şi scăderea fertilităţii (1,3 nou-născuţi/femeie la vârsta reproductivă) şi a natalităţii (9,4‰).
Perspectiva demografică a României se înscrie în cea a Europei vestice, a Estului european şi a Rusiei. Ultima a avut o creştere a natalităţii imediat după anul 1990, ca să înregistreze apoi o permanentă scădere a natalităţii, ceea ce a dus la un număr de naşteri sub plafonul necesar pentru menţinerea populaţiei. În prezent, în Rusia, femeile la vârsta fertilităţii nasc în medie 1,7 copii. Mai mult, Rusia se confruntă cu o mortalitate ridicată, ceea ce face ca speranţa de viaţă să fie sub nivelul celor din lumea a treia (Wall Street Journal, 8 mai 2014). O serie de analişti se întreabă dacă recenta agresivitate a Rusiei, cu tendinţa de expansiune teritorială, nu are, de fapt, la bază şi problema depopulării, asociată întotdeauna cu scăderea forţei de muncă, dete­riorarea economiei şi di­minuarea puterii şi influenţei statului.
Indicatorul „proporţia populaţiei vârstnice dependente“calculează raportul dintre numărul persoanelor în vârstă de peste 65 de ani şi 100 de persoane de vârstă productivă (25–64 de ani). Se estimează că proporţia populaţiei vârstnice dependente va creşte în majoritatea ţărilor industriale. Cifrele din anul 2000 au fost: 24% în Germania, 22% în SUA şi 17% în China, dar vor creşte, în anul 2035, la 62% în Germania, 41% în SUA şi 38% în China. Sănătatea publică se va schimba drastic: costul asigurării medicale va creşte, criza de personal medical se va accentua, va fi nevoie de mult mai multe facilităţi şi resurse pentru acordarea îngrijrii medicale pe termen lung, de mai multe practici medicale de tipul telemedicinii şi îngrijirii la domiciliu. Costurile mai mari ale asistenţei medicale, împreună cu atingerea unor sume fără precedent pentru fondul de pensii, vor impune taxe crescute, atât la nivel individual, cât şi la nivelul companiilor. Şi sistemul de pensii şi cel al asigurărilor medicale funcţionează pe principiul piramidal, aşa că intră în criză când numărul deponenţilor scade sub cel al beneficiariilor. Cheltuielile sociale mai mari şi reducerea forţei de muncă prin îmbătrânire vor face economiile să stagneze pentru lungi perioade, în majoritatea ţărilor.
În Statele Unite este prevăzută o creştere a populaţiei vârstnice de la 12% (2010) la 19% (2050), dar, spre deosebire de celelalte ţări, populaţia americană nu îşi va întrerupe creşterea. Situaţia se explică printr-o serie de factori demografici: în familiile americane încă se nasc în medie doi-trei copii, imigraţia va continua şi, în funcţie de politica adoptată de guvernul american în domeniul imigraţiei, numărul de locuitori va creşte de la 310 milioane (în 2010) la 374 de milioane în 2030 şi la 439 de milioane în 2050.
În viitorul apropiat, la distanţa unei singure generaţii, odată cu ponderea crescută a segmentului vârstnic al populaţiei şi politicile guvernamentale vor fi influenţate tot mai mult în direcţia intereselor şi cererilor bătrânilor, în timp ce o parte din ce în ce mai mare din produsul global al economiilor naţionale va fi dirijat pentru satisfacerea nevoilor acestora. Dar asta nu este posibil pe durate lungi, fiindcă fenomenul îmbătrânirii este asociat cu cele două ameninţări: reducerea populaţiei active şi productive şi diminuarea populaţiei globale. Sunt cele mai multe ţări aflate la risc pregătite să modifice strategia demografică pentru a preveni dezastrele viitoare? Statele Unite sunt deocamdată într-o poziţie privilegiată, fiindcă ţara este încă ţinta râvnită a tuturor imigranţilor din lume. În schimb, ţările din care emigraţia creşte, inclusiv România, se află în faţa unui pericol mare şi real, pentru prevenirea căruia nu au la dispoziţie decât un timp foarte scurt.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.