Newsflash

Medicii iau atitudine

de Conf. dr. Horia BUMBEA - mar. 31 2017
Medicii iau atitudine
     Cum ar fi privită de presă și opinia publică știrea că un medic a salvat doar jumătate din pacienții care puteau fi salvați? Adică a pierdut jumătate din cazuri. I s-ar găsi circumstanțe atenuante? Sau ar fi pus la zid, anulându-se tot ce a făcut pozitiv, pentru a i se reproșa ceea ce nu a mai putut să realizeze? Atunci când statul eșuează, când alocă prea puține resurse pentru a-i salva pe cei care pot fi salvați, se găsesc scuze. Astea sunt condițiile, nu putem mai mult, sunt alte priorități, spun cei care conduc.
    În România, în 2015, erau realizate 237 de transplanturi de celule stem hematopoietice, potrivit Agenției Naționale de Transplant. Cele mai multe dintre aceste proceduri sunt realizate pentru tratarea mielomului multiplu, a limfomului Hodgkin, limfomului non-Hodgkin, leucemiei acute mieloide sau a leucemiei acute limfoblastice. Boli grave, pentru care transplantul înseamnă, cel mai adesea, șansa de supraviețuire. Iar în lipsa transplantului, tratamentul, foarte scump pentru sistemul public și greu de suportat pentru pacient, este incomplet. Iar investiția sistemului public și efortul omului în suferință sunt în zadar.
   Numărul acestor proceduri este în creștere în ultimii ani. Țara noastră se află în topul statelor cu cele mai mari salturi în privința transplanturilor medulare realizate. Aceasta este partea plină a paharului. În ciuda acestor realizări, activitatea de trans­plant medular rămâne redusă comparativ nu doar cu țări precum Franța sau Germania, ci și cu țări mai apropiate nouă, ca Polonia. Media europeană variază între 200 și 400 de transplanturi la zece milioane de locuitori, ceea ce înseamnă că în România se realizează cel mult jumătate din minimumul european. Deci, jumătate dintre cei care ar putea fi salvați nu beneficiază de această șansă.
   Spre deosebire de alte tipuri de transplant, unde principala limitare este dată de numărul donatorilor, situațiile în care lipsesc celulele stem compatibile sunt extrem de rare. Ce împiedică, atunci, sistemul sanitar din România să realizeze performanța celui din Polonia? Răspunsul, în primul rând, trebuie să-l dea cei care conduc sistemul sanitar. Din fericire pentru ei, atunci când fac promisiuni sau programe, nu se angajează la nimic concret. Promit că o să îmbunătățească, ori o să reformeze. Nu spun că o să crească numărul transplanturilor, cu atât sau atât la sută, nici că o să reducă mortalitatea, de la până la...
   Situația amintită mai sus nu este întâlnită doar în cazul transplantului medular. În multe alte domenii s-au făcut progrese, doar că aceia aflați înaintea noastră au progresat mai mult. De regulă, după astfel de constatări, societatea nu face mai nimic. Ne plângem, atribuim responsabilități, trecem mai departe.
   Iată că medicii, ca în multe alte cazuri, au hotărât să și acționeze în domeniul lor de competență, să facă, nu doar să se plângă! Astfel, pentru sprijinirea transplantului medular, în România a fost înființată Societatea Română de Transplant Medular (SRTM). Dezvoltarea activității de transplant medular în bolile hematologice și nehematologice, în sistemul de sănătate românesc, este un obiectiv prioritar stabilit la fondarea organizației. În acest sens, Societatea urmărește realizarea și coordonarea cercetării științifice în această ramură medicală, la nivel național, formarea profesională continuă, precum și asigurarea activității de supervizare pentru tehnicile de transplant medular și de celule stem.
   „În cadrul Societății Române de Trans­plant Medular ne propunem să venim în sprijinul bolnavilor care au nevoie de acest tip de transplant, prin susținerea dezvoltării acestor proceduri în România, asigurând, prin membrii societății, expertiza necesară extinderii activității de transplant medular. Ne dorim să creăm un cadru de cercetare științifică în domeniu, precum și de formare profesională continuă, care să le faciliteze profesioniștilor implicați în realizarea transplantului medular accesul la cele mai noi informații, pentru îmbunătățirea permanentă a practicii clinice. De aceea, SRTM vizează stabilirea de parteneriate cu organizațiile și instituțiile naționale și internaționale active în această zonă medicală, pentru a aduce la cunoștința medicilor români progresele din domeniu. Ne bazăm pe o colaborare fructuoasă cu autoritățile din sistemul de sănătate în demararea unor strategii și programe naționale de sprijinire a activităților de transplant medular”, a spus conf. dr. Alina Tănase, președinta SRTM.
    Ar fi bine ca publicul din țara noastră să știe că medicii din hematologie, ca și medicii din alte specialități, și-au făcut temele, au îndeplinit partea lor din contractul cu societatea. Dacă sistemul va dori să realizeze mai mult, medicii sunt pregătiți pentru asta. Dacă nu va reuși, cauza trebuie căutată în altă parte. Organizațiile profesionale, că vorbim de nou înființata Societate Română de Transplant Medular sau de Colegiul Medicilor din Municipiul București, vor lua atitudine public, nu vor mai permite ca breasla noastră să fie țapul ispășitor al defectelor altora.

  

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe