Sunt
mulți cei care nu dau atenție prea mare cifrelor statistice, sau nu
cred în ele, absolutizând miezul de adevăr din butadele „nimic
nu minte mai frumos decât statistica” sau „cu statistica poți
demonstra ce vrei, în ambele direcții”.E
adevărat că nu rareori statisticile au fost înșelătoare, dar s-a
dovedit că viciile în colectarea de date, în prelucrarea lor și
în interpretarea rezultatelor au fost principalii vinovați.
Adevărul ascuns în fenomenele biologice poate fi descoperit, dacă
cel puțin două condiții sunt îndeplinite: numărul observațiilor
trebuie să fie cât mai mare, iar planul și metodele de studiu
trebuie să fie conforme cu regulile științei statistice obiective.
În
anul 2016 s-a publicat un mare număr de studii medicale și a
devenit clar că studiile controlate și randomizate sunt de departe
superioare celor observaționale, iar metode mai recente, ca
metaanalizele, analiza subgrupurilor și folosirea numerelor mari
contribuie la o exactitate sporită și măresc puterea de selecție
a metodelor și de prezicere a rezultatelor. Medicina bazată pe
dovezi obiective a avut nevoie de un drum lung pentru a-și stabili
definitiv prestigiul de care se bucură azi. Totul a început în
anul 1952, când englezii Marc Daniels și Austin Bradford Hill au
demonstrat printr-un studiu controlat că, în tratamentul
tuberculozei, streptomicina este mai eficace decât repausul, cura
sanatorială și dieta.
Anul
trecut, în SUA au absolvit 21.030 de doctori. Aceștia au fost
selectați inițial, la începutul studiilor, din 830.016 de
candidați. Numărul total de medici activi din Statele Unite a
ajuns, la sfârșitul anului 2014, la 926.119, dintre care 441.735
sunt medici de medicină generală și 484.384 sunt specialiști. De
asemenea, sunt 4.011.911 de asistente medicale, iar numărul total de
persoane angajate în sectorul medical este de 19.579.000. Deși
societatea americană a suferit mari schimbări și s-a diversificat
etnic, în facultățile de medicină predomină în continuare
studenții de sex masculin (cu 41% mai numeroși decât studentele)
și cei de rasă albă, iar în ultimii ani s-a înregistrat un
declin în numărul tinerilor de culoare interesați de studiile
medicale.
Peste
78% din locuitorii Statelor Unite au un medic de medicină generală.
În privința asigurărilor medicale, în prezent are loc o
modificare a sistemului introdus de guvernul Obama în anul 2014,
sistem care a dovedit o serie de neajunsuri, între care creșterea
continuă a costurilor, limitarea opțiunilor bolnavilor și
desființarea competiției libere.
În
ciuda numărului mare de medici, tot există un deficit de doctori,
în special de medici de medicină generală și el va crește în
anii următori, în paralel cu creșterea duratei de viață și a
îmbătrânirii populației. Prognosticul este că, în anul 2025,
deficitul de medici va fi de peste 90.000. Această prezicere este
făcută însă de pe poziția care anticipează că medicina va
rămâne la stadiul actual, sau va face progrese nesemnificative.
Dar
medicina viitorului apropiat, cuplată la cea de a patra revoluție
industrială, va folosi mai puțini doctori și va arăta cu totul
diferit față de cea de azi. Asocierea de sisteme digitale capabile
să învețe, înzestrate cu algoritmi superiori și cu experiența
acumulată din analiza unor cantități mari de date, va oferi
diagnostice clinice prin computer, superioare celor de care este
capabil un singur doctor, chiar dacă el deține o experiență
vastă. La fel, interpretarea prin mașini inteligente a imaginilor
și a probelor patologice va fi mult mai exactă și mai rapidă
decât a radiologilor și patologilor umani.
În
anul 2015, totalul cheltuielilor din domeniul medical, care include
medicina curativă, cercetarea, industria farmaceutică, asigurările
medicale și pregătirea și specializarea cadrelor, a atins 16,9%
din produsul național brut. Suma cheltuită numai pentru serviciile
medicale de îngrijire (cabinete, policlinici, spitale, centre de
recuperare) a ajuns la 603 miliarde de dolari anual.
Au
fost făcute progrese remarcabile în reducerea fumatului (de la
media de 4.373 de țigări pe cap de locuitor din anul 1960, la 1.300
în 2013), dar nu și la consumul de alcool, care a crescut (de la
7,8 litri pe cap de locuitor în 1960, la 8,9 litri în 2013). Alte
forme de prevenire a unor afecțiuni vor rezulta din analizele
genetice, care vor fi mult mai accesibile, mai rapide și mai
ieftine, în timp ce profilaxia primară pentru multe boli va începe
din prima copilărie.
Pentru
deceniul următor sunt prezise succese spectaculoase în oncologie –
mai ales prin terapia imună țintită – și în tratamentul
definitiv al diabetului zaharat. De asemenea, sunt așteptate
vaccinuri eficiente pentru SIDA și Ebola și este posibil ca malaria
și tuberculoza să fie eradicate. Rolul genomicii și al
farmacogenomicii va crește și terapia medicamentoasă va fi
individualizată. Chirurgia „fără sânge” va predomina, ajutată
de noua tehnologie și de robotică.
După
Eric Topol, un pionier al medicinii viitorului, spitalele vor arăta
cu totul altfel: secțiile de găzduire ale bolnavilor vor fi mult
limitate și spitalele își vor concentra activitatea în
departamentele de urgență, în cele de diagnostic și în sălile
de intervenții. Spitalizările vor fi de foarte scurtă durată și
cea mai mare parte a tratamentelor se vor face la domiciliu, sub
monitorizare de la distanță.