Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Mesajul bolnav al Cupei Mondiale

Viața Medicală
Kent BUSE vineri, 4 iulie 2014
Viața Medicală
Sarah HAWKES vineri, 4 iulie 2014
   Un miliard de oameni au urmărit meciul de deschidere a Cupei Mondiale FIFA din Săo Paulo, Brazilia. Fără îndoială, alte sute de milioane li se vor alătura pe parcursul desfăşurării competiţiei. Pentru cei şase parteneri principali ai FIFA şi cei opt sponsori oficiali ai evenimentului, numerosul public este o mină de aur. Aceştia plătesc zeci de milioane de dolari în speranţa că mărcile lor se vor „molipsi“ măcar de o fărâmă din magia „minunatului joc“ – şi sunt şanse mari să aibă dreptate. Pentru spectatori, însă, situaţia nu pare a fi la fel de profitabilă.
   Pregătirea evenimentului a fost problematică pentru cel puţin unul dintre partenerii FIFA, Budweiser, acuzat de forţarea guvernului brazilian să anuleze o lege naţională care interzicea vânzarea de alcool în incinta stadioanelor de fotbal. În ciuda largii opoziţii faţă de abrogarea legii, FIFA a fost fermă: „Băuturile alcoolice fac parte din Cupa Mondială FIFA, prin urmare, nu renunţăm la ele“.
   Sponsorizarea de către companii precum Budweiser, McDonald’s, Coca-Cola şi gigantul în sectorul alimentelor semipreparate Moy Park aduce milioane de dolari jocului. Dar care este mesajul pe care îl transmite publicului larg? Promovarea alcoolului, a băuturilor îndulcite şi a alimentelor de tip fast-food înseamnă profituri uriaşe pentru corporaţii. Dar mai înseamnă şi înrăutăţirea stării de sănătate a oamenilor şi împovărarea financiară a sistemelor de sănătate naţionale.
   În loc să se concentreze exclusiv asupra potenţialului băuturilor alcoolice de a conduce la acte de violenţă în incinta stadioanelor, mass-media ar trebui să scoată în evidenţă şi răul pe care alcoolul şi alimentele procesate îl provoacă zilnic populaţiei lumii. Consumul acestor produse continuă să crească – nu în ultimul rând, din cauza campaniilor publicitare în valoare de miliarde de dolari, desfăşurate la nivel mondial. În ultimii zece ani, vânzările globale de băuturi nealcoolice s-au dublat, consumul de alcool per capita a crescut, iar folosirea tutunului a atins cote mai înalte. Chiar mai rău, cea mai mare parte a acestor creşteri are loc în ţările cu venituri mici şi medii,  deci cel mai slab pregătite să facă faţă crizei de sănătate care nu va întârzia să se producă.
   Unul dintre factorii din spatele acestor ameninţări la adresa sănătăţii publice este clasificarea. În mod tradiţional, specialiştii în sănătate au separat bolile în două categorii: boli comunicabile – în general cele provocate de infecţii, şi boli necomunicabile (BNC) – adică, restul.
   Dintre BNC, patru afecţiuni contribuie cel mai mult la decesul prematur şi la povara dizabilităţii: boala cardiovasculară, afecţiunile pulmonare cronice, cancerul şi diabetul. În 2010, aceste patru afecţiuni au fost responsabile de 47% din totalul deceselor, incluzând nouă milioane de morţi în rândul persoanelor sub 60 de ani.
   Principalii factori de risc pentru dezvoltarea acestor afecţiuni – fu­matul de tutun, consumul excesiv de alcool, suprapondera­litatea şi activitatea fizică insuficientă – reflectă comportamente nesănătoase adânc înrădăcinate. Dat fiind că acestea sunt exact tipurile de comportament încurajate de companiile precum sponsorii Cupei Mondiale, o mai bună clasificare a bolilor ar fi pestilentia lucro causa (PLC) sau „bolile alimentate de profit“.
   Consumul excesiv de alcool, fumatul excesiv şi apelarea la alimente procesate bogate în carbohidraţi sunt adesea prezentate ca „alegeri“ ale stilului de viaţă. Însă factorii determinanţi ai aces­tor alegeri sunt adesea în afara controlului imediat al oamenilor. Puternicele asocieri dintre PLC şi, de exemplu, sărăcia sau sexul unei persoane sugerează că există nişte forţe sociale mai puternice care exercită o presiune considerabilă asupra comporta­mentelor individuale ce influenţează sănătatea.
   Combaterea PLC impune o nouă abordare a sănătăţii şi a organizaţiilor însărcinate cu protejarea acesteia. Sistemul actual nu permite Naţiunilor Unite sau altor agenţii de natură tehnică preocupate de managementul sănătăţii să îi înfrunte direct pe factorii determinanţi ai sănătăţii precare. Marile corporaţii au resurse, putere de lobby, bugete pentru publicitate, reţele şi lanţuri de aprovizionare la care Naţiunile Unite pot doar visa. Şi, în timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii drămuieşte două miliarde de dolari pe an, industria tutunului se lăfăie în profituri anuale de 35 de miliarde.
   Care sunt măsurile care pot fi luate pentru ca lupta să se poarte de la egal la egal? După cum vă va spune orice fotbalist experimentat, succesul depinde de munca de echipă. În primul rând, consumatorii trebuie să fie mai bine informaţi asupra impactului pe termen lung al produselor sponsorilor. În fond, cea mai eficientă modalitate de a constrânge companiile să se schimbe este să se stopeze achiziţionarea produselor pe care acestea le comercializează. Atunci când oamenii îşi fac auzite vocile – de exemplu, pentru a interzice publicitatea vizând substituenţii de lapte matern sau pentru a solicita accesul la medicamente salvatoare de vieţi – marile corporaţii ascultă adesea.
   Apoi, decidenţii trebuie să fie realişti. Deşi optimismul privind progresele tehnologice care vor contribui la controlarea costurilor tratamentelor are cu siguranţă locul său, la fel de adevărat este că tratarea unui procent în continuă creştere din populaţia lumii nu este fezabilă. Forumul Economic Mondial estimează că cele patru PLC principale au costat economia mondială 3,75 trilioane de dolari în 2010, mai mult de jumătate din această sumă fiind alocată îngrijirilor medicale. În acest context, strategiile profilactice sunt cruciale.
   În al treilea rând, rolul companiilor este critic. Dincolo de a reprezenta un aspect-cheie al responsabilităţii sociale, reducerea cazurilor de PLC – şi, astfel, asigurarea sănătăţii şi a producti­vităţii generaţiilor actuale şi viitoare – este în interesul firmelor. Deciziile voluntare de a limita conţinutul de zahăr din băuturile nealcoolice şi de a reduce concentraţia de sare din alimentele procesate sunt un pas potrivit, dar departe de a fi suficiente.
   În sfârşit, fiecare echipă de succes are nevoie de un antrenor puternic. În lupta împotriva PLC, autorităţile de reglementare naţionale şi internaţionale trebuie să îşi asume acest rol, stabilind şi implementând regulile jocului pentru a proteja sănătatea oamenilor din întreaga lume.
   Cupa Mondială are un puternic impact social, inclusiv asupra sănătăţii globale. FIFA are responsabilitatea de a se asigura că spectatorii întrecerii nu primesc un mesaj care ar putea să îi îmbolnăvească.

 

©: Project Syndicate, 2014. www.project-syndicate.org

Traducere din limba engleză de Sorana Graziella Cornea

 

Kent Buse este director de măsuri şi strategii politice la UNAIDS (Programul Naţiunilor Unite privind HIV/SIDA).

Sarah Hawkes este conferenţiar în domeniul sănătăţii globale şi membru senior al trustului Wellcome în domeniul Angajamentului Public Internaţional din cadrul Institutului de Sănătate Globală, University College, Londra.

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.