Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Modificarea Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice

Viața Medicală
Alexandru NEAGU vineri, 14 septembrie 2012
   Legea nr. 487/2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice a fost modificată prin Legea nr. 129 din 12 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 487 din 17 iulie 2012, aducându-se astfel o serie întreagă de clarificări şi completări actului normativ vizat.
   Încă de la definirea unor termeni, legiuitorul român a considerat necesară corectarea noţiunii de „persoană cu tulburări psihice“ prin aceasta înţelegându-se „persoana cu dezechilibru psihic sau insuficient dezvoltată psihic ori dependentă de substanţe psihoactive, ale cărei manifestări se încadrează în criteriile de diagnostic în vigoare pentru practica psihiatrică“.
   De asemenea, se înlocuieşte noţiunea de „reprezentant personal“ cu cea de „reprezentant convenţional“, acesta fiind definit ca persoana care acceptă să asiste sau să reprezinte interesele unei persoane cu tulburări psihice, reprezentant care potrivit legii are următoarele drepturi şi obligaţii: • de a asista pacientul în relaţiile cu unitatea medicală, cu instituţiile publice sau cu orice alte persoane, numai în legătură cu internarea şi cu tratamentul medical, inclusiv cu drepturile acestuia pe durata tratamentului, şi numai pentru perioada în care pacientul are dificultăţi în a aprecia implicaţiile unei decizii asupra lui însuşi • de a reprezenta interesele pacientului pe lângă conducerea spitalului de psihiatrie, precum şi în faţa organelor judiciare, după caz, numai în legătură cu internarea şi tratamentul medical, inclusiv cu drepturile acestuia pe durata tratamentului, şi numai pentru perioada în care persoana reprezentată are dificultăţi în a aprecia implicaţiile unei decizii asupra ei înseşi • de a fi informat, la cerere, cu privire la asistenţa medicală acordată pacientului. Dacă însă medicul psihiatru suspectează unele interese contrare între pacient şi reprezentantul său legal sau convenţional, va sesiza autoritatea tutelară ori, după caz, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului din unitatea administrativ-teritorială în care pacientul îşi are domiciliul sau reşedinţa, pentru iniţierea procedurilor necesare desemnării unui alt reprezentant.
   Totodată, se introduce noţiunea de „contenţionare“ – restricţionarea libertăţii de mişcare a unei persoane, prin folosirea unor mijloace adecvate pentru a preveni mişcarea liberă a unuia dintre braţe, a ambelor braţe, a unei gambe sau a ambelor gambe ori pentru a-l imobiliza total pe pacient, prin mijloace specifice protejate, care nu produc vătămări corporale. Prin noul act normativ sunt reglementate succint atât condiţiile, cât şi modalităţile de aplicare a măsurii contenţionării, aceasta neputând fi folosită ca sancţiune sau ca parte a programului de tratament şi nici dispusă pentru cazuri de suicid sau de autoizolare ori ca o soluţie pentru lipsa de personal sau de tratament, ca o formă de ameninţare, pentru forţarea unei bune purtări ori pentru a preveni distrugerile de bunuri.
   Prin modificările aduse, se statuează un principiu clar asupra drepturilor pacienţilor, în sensul că bolnavii psihici monitorizaţi prin sistemul de asistenţă ambulatorie, indiferent de statutul social pe care îl au, beneficiază de medicamente gratuite suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
   În privinţa reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii mintale sau al protecţiei drepturilor omului, aceştia au dreptul consfinţit de lege – şi prin acest act normativ – de a vizita unităţile de psihiatrie sau centrele de recuperare şi reabilitare şi de a lua contact cu pacienţii, în baza unei autorizaţii emise de directorul Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog.
   Având în vedere complexitatea subiectelor dezvoltate, precum şi spaţiul limitat al prezentei rubrici, recomandăm persoanelor interesate, mai ales celor care asigură asistenţa medicală psihiatrică a pacienţilor aflaţi în spitalizare continuă sau discontinuă – psihiatri, specialişti de medicină internă sau medicină de familie, psihologi, asistenţi medicali specializaţi, asistenţi sociali, ergoterapeuţi sau personal paramedical – lecturarea cu atenţie a întregului act normativ, aşa cum a fost acesta modificat.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.