Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE

Noile propuneri europene, o şansă pentru România

Viața Medicală
Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN miercuri, 23 ianuarie 2013

Şase milioane de oameni „dispar“ anual din cauza fumatului, dar şi foarte multe miliarde de euro se pierd în bolile induse de tabagism. Prof. dr. Florin Mihălţan face o analiză a ceea ce reprezintă fumatul pentru sănătatea populaţiei şi la ce metode au recurs statele UE, pentru a limita acest fenomen, cu toate neajunsurile lui.

   Mult mediatizate, la concurenţă cu moartea regizorului Sergiu Nicolaescu, noile propuneri ale Comisiei Europene legate de produsele de tutun au stârnit în mod neaşteptat interesul mass-media. Mai întâi am auzit o declaraţie a unui reprezentant de concern de ţigări, care se plângea cât de greu va fi să renunţe la unele forme de tutun, cum vor fi văduviţi producătorii de tutun de această lege, ei, care sunt mari contribuitori la veniturile ţării. Sloganuri arhicunoscute, suprautilizate şi cam epuizate în alte ţări care merg pe acelaşi tipic: vor scădea taxele, vor falimenta proprietarii de restaurante, puburi, etc. Această imagine cataclismică prognosticată (şi) pentru România de cei care vând singurul drog oficializat de stat, un drog care ucide, trebuie, cred, înlăturată prin analiza corectă a noilor propuneri europene.
   Sigur că mulţi se vor întreba de ce este nevoie de aceste noi reglementări? Organizaţia Mondială a Sănătăţii a arătat că tabagismul costă foarte mult fiecare stat, fiecare naţiune din UE: 700.000 de decese pe an (înseamnă un oraş ca Frankfurt, care dispare în fiecare an de pe harta europeană), 25 de miliarde de euro cheltuiţi în Uniunea Europeană pentru bolile induse de fumat, 8,3 miliarde costurile zilelor de absenteism, echivalentul în ani de viaţă pierduţi este de 517 miliarde de euro anual, pensionări precoce, scurtarea duratei de viaţă a unui fumător 14 ani în medie faţă de un nefumător, 50% decese înainte de vreme ale fumătorilor. Sunt date care ar trebui să îngrijoreze fiecare guvernant, indiferent de coloratura politică. În lume, şase milioane din locuitorii planetei dispar anual din cauza fumatului. Apoi, adoptarea ultimelor directive ale UE (Tobacco Products Directive) datează din 2001 şi, după semnarea Convenţiei-cadru de control al tutunului (2005), inclusiv de către ţara noastră, era vremea implementărilor.
   De la momentul acestor ultime directive, s-au întâmplat foarte multe în lumea fumătorilor. Au apărut tutunurile cu arome, în special cele mentolate, dar şi cu vanilie, căpşuni etc. A apărut ţigara electronică, care nu are un statut definit. Ceea ce mi se pare însă foarte im­portant este că existau deja o serie de recomandări către fiecare stat, să încerce să protejeze populaţia şi în special fumătorii pasivi, prin crearea unor spaţii fără fumat, reale, nu virtuale, care ar fi trebuit să fie puse în practică încă din noiembrie. Ţări vecine ca Ungaria şi Bulgaria au luat-o înainte şi au reuşit să pună în practică astfel de legi protectoare active, funcţionale, iar spaţiile sociale sunt acum fără fumat. Chiar şi Turcia, care nu face (încă) parte din UE, anul trecut a promulgat o astfel de lege, care a făcut ca expresia „fumezi ca un turc“ să nu mai fie actuală.
   Ce am făcut noi? Am avut o dezbatere a unei legi, care, la indicaţia unor parlamentari, a rămas tot peticită în punctele esenţiale, cu libertate totală de a fuma în restaurante cu suprafaţa mai mică de 100 m2, cu posibilitatea de a fuma în baruri, discoteci, puburi. Culmea, legea trecuse de Senat şi se împotmolise la Camera Deputaţilor. De fapt, această ambiguitate nu face altceva decât să încurajeze nerespectarea unei legi, indiferent care este ea, iar în condiţiile în care controalele s-au relaxat avem imaginea mirifică a unei Românii unde se fumează la fel ca înainte, peste tot: mall-uri, locuri de muncă etc.
   Dacă privim însă la propuneri, toate sunt motivate şi cred că, după ce am auzit tot felul de interpretări, se impune ca aceste recomandări să fie bine înţelese, aşa cum au fost emise de Consiliul European. Aşa-zisele produse smokeless sunt şi ele adictive şi cu multe efecte adverse. Cele atractive, cu arome, sunt create pentru a explora noile pieţe, unde legile naţionale interzic fumatul în locurile publice. Deşi sunt dispute pe tema tutunului consumat oral (snus), acesta joacă un rol important, fiind o poartă deschisă pentru noii consumatori de tutun. Suedia şi Norvegia au permis proliferarea unui astfel de tutun şi se opun în continuare restricţionării acestuia. În România, încă nu au fost „prelucraţi“ consumatorii pentru a avea această variantă sau alternativă. Pentru produsele care conţin nicotină (inclusiv ţigara electronică, care a fost pusă pe piaţă fără autorizare sau control anterioare), diferitele ţări au avut reacţii diferite (de la produse medicinale până la includerea în legislaţii antitutun). Se ştie că nicotina este o substanţă toxică şi adictivă şi, de asemenea, sunt rapoarte legate de prezenţa altor substanţe suplimentare. Deoarece au existat îngrijorări legate de folosirea acestor produse cu conţinut de nicotină şi cu rol în fumat, se consideră că ar trebui să fie cu regim de produse de consumator. La noi, ţigara electronică a explodat fără să fie definit pe termen lung riscul pe care-l presupune utilizarea acesteia. Pentru produsele din ierburi utilizate pentru fumat, combustia acestora este asociată cu riscuri pentru sănătate similare cu ale ţigărilor industriale, chiar dacă nu au aceleaşi caracteristici legate de adicţie şi nu conţin tutun. Ele sunt percepute ca mai puţin dăunătoare. La noi nu au proliferat.
   Ambalajul pachetului de ţigări este un alt aspect. Acesta nu mai este actualizat conform dovezilor ştiinţifice actuale în contextul Convenţiei-cadru de control al tutunului (FCTC). Nu se vor putea înlătura anunţurile de gudron, nicotină şi monoxid de carbon şi trebuie să se introducă pictogramele (prezente doar în opt state, cu alte două care le vor introduce în 2013), care nu sunt armonizate la nivel naţional, cu discrepanţe între diferiţii membri UE. Astfel, se afectează piaţa internă. România este una din cele opt, dar, în condiţiile în care ele au rămas să acopere doar 60% din suprafaţă pachetului, important este să ne apropiem de pachetul generic, lansat la sfârşitul anului trecut în Australia, după un lung proces cu concernele de ţigări.
   Legat de ingrediente, formatul diferit creează dificultăţi importatorilor, celor care manufacturează produsele şi statelor membre. Armonizarea în această zonă ar reduce produsele aromate, care au invadat piaţa, şi ar simplifica problemele interne pe care le atrage lipsa obligaţiei de raportare din partea producătorilor.
   În privinţa vânzărilor la distanţă, prin internet, care ar putea ocoli taxele şi controalele legate de vârsta la care se poate fuma, una din obligaţii ar putea fi aplicarea avertismentelor de sănătate în limba consumatorului din ţara de unde vine comanda. La aceasta se vor mai adăuga trasabilitatea şi introducerea unor trăsături de securizare pe pachet, care ar evita plasarea pe piaţa neagră şi comerţul ilicit, dând posibilitatea verificării pachetului original. Între recomandările pentru statele UE, figurează şi cerinţa de a aduce legislaţia naţională la nivelul nou impus de piaţă, de dovezile ştiinţifice şi de evoluţiile internaţionale. Este important că armonizarea se face după ceea ce e stipulat în FCTC şi va aduce binele pentru populaţia Europei, conform unei strategii concertate, până în 2020. Sigur că se respectă Carta drepturilor omului şi se aşteaptă să existe şi venituri crescute pentru membrii UE. Se vor reduce costurile şi se va creşte nivelul de protecţie pentru sănătatea populaţiei care trăieşte între frontierele UE. Să nu uităm şi de reiterarea cerinţei de a crea spaţii reale fără fumat în spaţiile de socializare, pentru protecţia fumătorului pasiv.
   Opţiunile politice, în concluzie, ar putea fi introducerea de mecanisme de verificare a vârstei la maşinile automate care vând ţigări, interzicerea consumului de produse orale, autorizaţii noi pentru aşa-zisele produse medicinale, mărirea suprafeţei pentru avertismente şi pictograme, formatul electronic de raportare a ingredientelor, interzicerea acelor tutunuri aromate care deturnează gustul tutunului (în special cu referire la mentă), trasarea şi urmărirea mai bună a drumului parcurs de produse. Toate ar putea aduce o schimbare în bine a legislaţiei şi la noi.
   Ianuarie 2013 a demonstrat că aceste discuţii care vor avea loc în UE, pentru introducerea obligatorie în anii 2014–2015 a acestor recomandări, au debutat deja. La 10 ianuarie a.c., mai multe ţări au semnat protocolul realizat de părţile care au elaborat FCTC, de control al traficului ilicit de tutun. În mod surprinzător, printre primii semnatari a fost şi China, o ţară care suportă în momentul de faţă consecinţele dezastruoase ale deschiderii şi încurajării concernelor de ţigări de a produce şi promova tutunul la consumatorii interni.
   Anul 2013 a început bine şi în ţări precum Chile. Legea pentru combaterea fumatului a fost votată în Camera Deputaţilor şi fumatul va fi interzis în toate spaţiile publice (inclusiv cluburi de noapte, baruri, cazinouri, stadioane). De ce au considerat aleşii poporului că trebuie să facă acest lucru? Pentru că Chile avea cea mai mare rată de fumători din America Latină şi guvernul a găsit o cale de a convinge fumătorii să oprească această dependenţă; ministrul sănătăţii din această ţară a declarat: „Este o mare bucurie să începem anul 2013 cu aşa o victorie pentru sănătatea publică“. Pe când vom avea şi noi această şansă? Nu pot să nu reamintesc că actualul ministru al sănătăţii a fost cel care a avut curajul, într-un mandat anterior, să introducă taxa pe viciu. Sper ca Eugen Nicolăescu să continue reformarea legii de control a tabagismului în România şi această şansă pentru România, de la începutul acestui an, să nu fie ratată.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.