Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Noua cruciadă a copiilor

Viața Medicală
Dr. Martin S. MARTIN joi, 26 iunie 2014
   Îndelung neglijată de unii politicieni, abordată cu subiectivism şi ipocrizie de alţii şi folosită de cei mai mulţi legiuitori, de partidele politice şi de guvern ca un instrument de obţinere a avantajelor politice, problema imigraţiei a atins cote alarmant de periculoase în Statele Unite ale Americii. Însă, contribuţia imigranţilor la dezvoltarea economică şi culturală a Uniunii Statelor Americane este covârşitoare, privită cu recunoştinţă de cetăţenii ţării. Expansiunea teritorială, dezvoltarea economică, crearea sistemului de comunicaţii, ridicarea marilor oraşe datorează mult valurilor de imigranţi care au sosit în secolele XIX şi XX în căutarea libertăţii şi a şanselor la o viaţă mai bună. Între anii 1901 şi 2013, americanii au obţinut 42% din totalul de premii Nobel, dar 30% din laureaţii americani au fost imigranţi de primă generaţie.
   Sistemul de imigraţie legală dă, de mai mulţi ani, semne de inefi­cienţă, lentoare şi stagnare. În domenii de vârf, cum este sectorul tehnologic, se caută cu febrilitate specialişti educaţi din categoria STEM (science, technology, engineering and mathematics) şi marile companii se plâng că nu sunt ajutate de serviciul de Imigrare şi Naturalizare al Departamentului de Justiţie în căutările lor. Cazurile de reunire a familiilor sunt, de asemenea, tergiversate pentru mult timp, în special de la atacurile teroriste din 2001 şi de după intrarea în funcţiune a legii Patriot Act.
   De câteva decenii, cealaltă imigraţie, aşa-zis ilegală,a  progresat cu mare repeziciune întreţinută de trei factori: lipsa de protecţie a frontierelor americane, atracţia maselor de oameni săraci din ţările latine către sursa de câştig din SUA şi uşurinţa de a găsi locuri de muncă. Aşa se face că astăzi, aici, trăiesc şi lucrează între 13 şi 15 milioane de străini, majoritatea intraţi prin trecerea ilegală a graniţelor de sud: Texas, Arizona şi California. Aceia dintre ei care lucrează nu plătesc taxe. Cheltuielile sociale pentru ei şi familiile lor sunt suportate de cetăţenii americani. Odată cu cei veniţi în căutare de lucru pătrund în ţară şi traficanţi de droguri. Delincvenţa a crescut: în anul 2006, a fost raportată cumularea a  45.000 de delicte legate de droguri, 5.900 de atacuri sexuale şi 1.100 de omoruri comise de imigranţi ilegali. Din cauza imigraţiei ilegale, cea legală are de suferit, iar resursele financiare şi umane ale sectorului sunt epuizate. O reformă a sistemului de imigrare este ceea ce doreşte majoritatea populaţiei americane. Politicienii care nu se implică în susţinerea unui astfel de proiect sunt fie sub controlul unui puternic lobby al patronilor care vor menţinerea stării actuale, fie sunt îngroziţi de votul negativ al populaţiei de origine hispanică. Mai sunt şi politicieni şi activişti sociali care susţin că Statele Unite s-au întemeiat pe furtul teritoriilor indiene şi mexicane şi că este datoria lor să retrocedeze aceste pământuri. Ei cântă în strună mediei şi politicienilor mexicani, care au lansat aceste teorii şi care încurajează emigrarea masivă din ţara lor.
   În acest context, prezenta administraţie americană, înclinată vizibil spre acceptarea unei imigraţii largi şi acordarea unei amnistii globale şi fără nicio condiţie tuturor rezidenţilor ilegali, fără să fie de acord cu intro­ducerea contro­lului de graniţă, a emis mai multe ordine preziden­ţiale şi dispoziţii ale Departa­men­tului de justiţie, care încurajează venirea a şi mai multor imigranţi, pătrunşi prin gra­ni­ţele poroase. Printre măsurile aplicate sunt DREAM Act (De­velop­ment and Relief and Education for Allien Minors – votat în 2009) şi DACA (Deferred Action for Childhood Arrival – semnat în 2012). Primul acordă rezidenţă permanentă con­diţională celor care au intrat în ţară înainte de a împlini vârsta de 16 ani, au trăit în Statele Unite cel puţin cinci ani şi au absolvit liceul. Cel de al doilea interzice deportarea copiilor minori care au intrat ilegal în SUA şi nu provin din Canada sau Mexic, pentru o perioadă de doi ani. Cumva, zvonurile despre DACA au ajuns deformate în mai multe ţări din America Centrală şi au prins la populaţie care crede că orice copil care intră în Statele Unite va avea şederea aprobată imediat şi ulterior va putea să aducă şi familia sa. Mai ales populaţia din Guatemala, El Salvador şi Nicaragua a luat în serios această promisiune neconfirmată şi oamenii şi-au trimis copiii, pe orice cale, către SUA. Grupuri infracţionale au început să organizeze acest trafic de copii pentru profit. O fetiţă de 11 ani din Guatemala a relatat cum mama ei a plătit 8.500 de dolari celor care au adus-o în Mexic, au suit-­o într-un autobuz pentru Pheonix, Arizona, unde fetiţa s-a prezentat imediat la poliţie spunând că presidente Obama îi va da un permiso. Până în 2012, media de copii trimişi neînsoţiţi din ţări latine în Statele Unite era – în medie – de 5.000–6.000 de cazuri pe an, în 2013 a sărit la peste 13.000. Anul acesta se apropie de 80.000, iar raportul Casei Albe esti­mează că până la sfârşitul anului viitor vor fi peste 235.000 de copii fără fa­mi­lie pe teritoriul american.
   O criză umanitară de mari proporţii se desfă­şoară în aceste zile prin această Nouă cruciadă a copiilor, la originea căreia se află disperarea popu­laţiei din marile zone geo­grafice, informaţia greşită transmisă lor şi incapa­citatea sistemului vamal american de a o stăvili. Sarcina la care sunt brusc expuse statele din sud este enormă. Copiii trebuie primiţi, înregistraţi şi transferaţi cât se poate de repede serviciilor sociale, care trebuie să facă faţă unor cereri fără precedent.
   La multele probleme legate de imigraţia crescândă a copiilor neînsoţiţi se adaugă şi faptul că în rândul lor sunt infiltraţi membri ai clanurilor criminale, în special organizaţia mexicană Mara Salvatrucha (MS-13). Chiar dacă agenţii de securitate îi recunosc, după tatuajele specifice, nu au voie să-i deporteze, din cauza limitărilor impuse de DACA Act. Pe lângă profiturile băneşti, grupările traficante de droguri mai au un câştig din aducerea câtor mai mulţi copii fără părinţi în SUA: haosul indus în sistemul de control al graniţelor le permite să-şi desfăşoare cu mai mult succes operaţiile de bază.
   Timpul presează şi – la ritmul în care politicienii americani se ocupă de corectarea sistemului de imigraţie – perspectiva este mai mult decât sumbră şi o prezicere veche de mulţi ani îşi găseşte actualitatea. Este vorba de perspectiva pe care a descris-o celebrul autor al volumului Ciocnirea civilizaţiilor, Samuel Huntington. În cartea sa Who are we?, The challenges to the American National Identity (2004) el a spus că există riscul ca ţara să fie divizată în zona albă, protestantă şi anglo-saxonă din nord, centru şi est şi zona hispanică şi catolică din sud-vest.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.