Newsflash

Noutăţi în cercetare

de Dr. A. M. - apr. 9 2015
Noutăţi în cercetare

Virusul care ne protejează de infecţii

 

   Chiar dacă au apărut numeroase indicii privind modul în care bacteriile din colon modulează activitatea imună a organismului uman, suntem încă departe de momentul la care să pretindem că înţelegem exact felul în care funcţionează imunitatea, chiar dacă principiile stimulării şi producerii răspunsului imun sunt cunoscute şi puse în practică în cazul celor mai de succes intervenţii medicale din istoria speciei umane – vaccinurile. Cu toate acestea, noi studii vin continuu în completarea înţelegerii noastre şi nu o dată schimbă percepţii şi dogme al căror adevăr părea greu de pus la îndoială.
   Nu mai departe de miercuri (1 aprilie), un studiu1 publicat în Science Translational Medicine modifică noţiunile învăţate de generaţii întregi de medici în privinţa unuia dintre cele mai întâlnite virusuri: cel citomegalic. S-au scris monografii şi chiar tratate întregi despre efectele infecţiei cu citomegalovirus (CMV) la persoanele imunodeprimate sau la gravide, dar mai puţin despre efectele infecţiei cu CMV la persoanele imunocompetente. Într-o abordare cuprinzătoare şi surprinzătoare, un grup american a cercetat sute de componente ale sistemului imun care influenţează sau sunt influenţate de infecţia cu CMV: citokine, chemokine, celule imune, expresia genică, răspunsul celular ex-vivo, răspunsul umoral la vaccinul gripal sezonier. La persoanele în vârstă, aşa cum era de aşteptat, răspunsul la vaccinare şi activarea diferitelor componente ale sistemului imun au fost scăzute indiferent de prezenţa sau nu a infecţiei cu CMV. La adulţii tineri seropozitivi pentru CMV, în schimb, au fost înregistrate creşteri ale titrurilor de anticorpi antigripali, ale sensibilităţii limfocitelor T CD8 şi ale nivelurilor serice de interferon gamma circulant, în comparaţie cu indivizii seronegativi. Cu alte cuvinte, infecţia cu CMV, controlată fără probleme de sistemul imun al adulţilor tineri, contribuie indirect (cel mai probabil prin creşterea nivelurilor de interferon gamma) la răspunsul imun faţă de alte virusuri, cum este cel gripal – ceea ce, cred autorii, ar explica ubicuitatea infecţiei cu CMV la om (dar şi la alte specii). Interesant este şi că rezultatele observate în cazul infecţiei cu CMV nu au fost observate şi în cazul unui alt herpesvirus la fel de frecvent întâlnit: virusul Epstein-Barr.

 

Surprizele creierului

 

   S-a spus de nenumărate ori, deja, că secolul acesta va fi secolul creierului, al neuroştiinţelor. Şi, judecând după numărul şi anvergura studiilor publicate în acest vast domeniu, fără îndoială că aşa şi este. Iar două studii publicate săptămâna aceasta nu fac altceva decât să confirme faptul că avem încă multe de aflat şi de înţeles în cunoaşterea creierului uman.
   Astăzi (3 aprilie), în Science, este publicat un foarte interesant studiu2 realizat de doi psihologi de la Johns Hopkins pe sugari în vârstă de 11 luni. Deloc complicată şi totuşi cu totul deosebită, cercetarea arată cum funcţionează creierul uman şi care este motorul din spatele învăţării: curiozitatea. Copiilor le-au fost arătate situaţii în care evenimentele sau obiectele se comportau „ciudat“, adică altfel decât în experienţele anterioare. De pildă, atunci când o minge pare să treacă prin perete, în loc să se lovească de acesta, violând astfel legea solidităţii obiectelor, este atrasă invariabil atenţia copiilor. Dar cum poate fi folosită o astfel de informaţie? Studiul dinScience utilizează tocmai această curiozitate faţă de neobişnuit, pentru a îi face pe copii să exploreze şi să înveţe. Demonstraţia realizată de seria de experimente descrisă în revistă este că există o relaţie reciprocă între cunoaşterea precoce şi învăţarea precoce. Şi că acestea pot fi stimulate prin expunerea la obiecte, jocuri şi situaţii neobişnuite, care să le stârnească celor foarte mici atenţia şi curiozitatea.
   Editorialul3 care comentează studiul citat atrage atenţia asupra unui aspect important în procesul de învăţare: dozarea atentă a elementului-surpriză. Sugarii nu preferă invariabil informaţia mai surprinzătoare sau mai complexă, ci cu predilecţie pe aceea pe care ei cred că o pot învăţa. Este nevoie – crede Laura Schulz, profesor asociat de ştiinţe cognitive la MIT – de crearea unor modele cantitative pentru a explora modul în care predictibilitatea unor evenimente afectează învăţarea la sugari.
   Şi, dacă dezvoltarea cognitivă este influenţată pozitiv de situaţiile neobişnuite, ea este afectată negativ de una dintre problemele cel mai greu de combătut: disparităţile socioeconomice. Aceasta este concluzia unui studiu4 publicat în Nature Neuroscience la începutul acestei săptămâni. Analiza morfometriei cerebrale într-o cohortă de peste o mie de persoane cu vârste cuprinse între 3 şi 20 de ani a demonstrat o asociere logaritmică între veniturile familiei şi suprafaţa corticală. Diferenţele cele mai mari au fost înregistrate în zona inferioară a veniturilor, unde diferenţe mici s-au asociat cu diferenţe importante ale suprafeţei creierului. Cele mai afectate arii cerebrale par a fi acelea care susţin limbajul, cititul, funcţiile executive şi abilităţile spaţiale.

 

Combinaţii sângeroase: fumatul şi anticoagulantele

 

   Într-o cercetare5 publicată în revista Chest, riscul trombotic crescut asociat fumatului a fost investigat timp de zece ani într-o cohortă de aproape opt mii de pacienţi cu fibrilaţie atrială trataţi cu antivitaminice K sau cu antiplachetare. Din aceştia, 13% erau fumători. Fumatul a fost asociat cu un pronostic mai sever în caz de accident hemoragic sever. Riscul de sângerare a fost semnificativ mai mare la fumătorii trataţi cu anticoagulante cumarinice în comparaţie cu nefumătorii, în vreme ce semnificaţia statistică a lipsit la comparaţia dintre riscul de sângerare al fumătorilor cu cel al nefumătorilor trataţi cu antiplachetare.

 

Fructele şi impotenţa

 

   Un studiu6 publicat în revista Human Reproduction a investigat modul în care nivelurile mari de pesticide din fructele şi legumele consumate influenţează calitatea spermei. Deşi aportul total de fructe şi legume din dietă nu a influenţat calitatea spermei, nu acelaşi lucru se poate spune despre consumul de vegetale cu reziduu important de pesticide. Bărbaţii care au consumat cel puţin 1,5 porţii de fructe/legume contaminate zilnic au avut, în medie, cu 49% mai puţini spermatozoizi şi aceştia au prezentat cu 32% mai puţin o morfologie normală, în comparaţie cu bărbaţii cu cel mult 0,5 porţii zilnice.
   Studiul are o limitare importantă, deoarece utilizează date generale privind conţinutul în pesticide al fructelor şi legumelor şi nu analize individuale ale alimentelor ingerate.

Notă autor:

1. Furman D et al. Cytomegalovirus infection enhances the immune response to influenza. Sci Transl Med. 2015 Apr 1;7(281):281ra43

2. Stahl AE, Feigenson L. Observing the unexpected enhances infants’ learning and exploration. Science. 2015 Apr 3;348(6230):91-4

3. Schulz L. Infants explore the unexpected. Science. 2015 Apr 3;348(6230):42-3

4. Noble KG et al. Family income, parental education and brain structure in children and adolescents. Nat Neurosci. 2015 Mar 30

5. Angoulvant D et al. Effect of active smoking on comparative efficacy of antithrombotic therapy in patients with atrial fibrillation: The Loire Valley Atrial Fibrillation Project. Chest. 2015 Mar 26

6. Chiu YH et al. Fruit and vegetable intake and their pesticide residues in relation to semen quality among men from a fertility clinic. Hum Reprod. 2015 Mar 30

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe