Newsflash

Noutăţi în cercetare

de Dr. Aurel F. MARIN - iul. 9 2015
Noutăţi în cercetare

Ghidul bunelor intenţii

 

    Patru societăţi ştiinţifice internaţionale au publicat1 ieri (2 iulie), în European Heart Journal, o declaraţie comună prin care speră să promoveze intervenţiile de promovare a stilului de viaţă sănătos, cu scopul combaterii bolilor netransmisibile. Este vorba de American Heart Association (AHA), European Society of Cardiology (ESC), European Association for Cardiovascular Prevention and Rehabilitation (EACPR) şi American College of Preventive Medicine (ACPM).
    Mai mult decât o simplă declaraţie de bune intenţii, documentul la care ne referim este un adevărat ghid de bune practici, care detaliază responsabilităţile tuturor actorilor implicaţi în combaterea bolilor cronice prin promovarea sănătăţii: organizaţii profesionale, sisteme educaţionale, guverne, organizaţii din sănătate, asigurările de sănătate, asiguratorii privaţi, organizaţii comunitare, presa şi new media, angajatori, industria alimentară, industria de sănătate şi fitness, indivizi (fig. 1).
    Presa scrisă şi audio-video poate con­tribui prin transmiterea şi diseminarea informaţiilor din domeniul sănătăţii provenind din surse credibile. Calitatea informaţiei poate fi întărită de experţi individuali sau grupuri de experţi din sănătate, cercetători şi autorităţi. Informaţia astfel furnizată este căutată de persoanele care doresc să se informeze. Printr-o comunicare eficientă, obiectivă şi bazată pe fapte, canalele media pot extinde foarte mult impactul informaţiei despre un stil de viaţă sănătos în rândul populaţiei generale.
    Desigur, între situaţia ideală, descrisă de documentul citat, şi realitatea de zi cu zi există discrepanţe importante, mai ales în peisajul media românesc, unde informaţia de sănătate din presa generalistă este adesea de proastă calitate şi subordonată mai mereu eforturilor firmelor de PR – intereselor comerciale, nu interesului general.
 
 
 Narcolepsia pandemică

 

    În timpul pandemiei cu virusul gripal A(H1N1) din 2009, odată cu declanşarea pe scară largă a campaniei de vaccinare (mai exact, odată cu aprobarea utilizării pe scară largă, în anumite ţări, dar nu şi în România, a vaccinului pandemic cu adjuvant), s-a observat o creştere de 17 până la 25 de ori a incidenţei cazurilor de narcolepsie în Europa. Observaţia nu a fost însă aceeaşi pentru toate statele europene, tocmai pentru că, în timpul pandemiei, au fost utilizate diferite formulări ale vaccinului gripal. România, de pildă, a utilizat un vaccin fără adjuvant, produs de Institutul Cantacuzino (în, probabil, ultimul său moment de glorie înainte de coma indusă de managementul incompetent şi de implicarea politicului). În alte ţări, s-au utilizat vaccinuri adjuvantate precum Pandemrix (GSK) sau Focetria (Novartis). Finlanda, ţară care a realizat vaccinarea pandemică utilizând Pandemrix, a înregistrat o creştere a incidenţei narcolepsiei cu şase cazuri la 100.000 de copii (vaccinaţi), apariţia afecţiunii fiind corelată nu doar cu vaccinarea, ci şi cu haplotipul HLA-DQB1*0602.
    Explicaţia situaţiei din timpul pandemiei cu virusul A(H1N1) a fost pe deplin elucidată printr-un studiu2 publicat miercurea aceasta (1 iulie) în Science Translational Medicine. Astfel, la pacienţii la care s-a observat apariţia narcolepsiei după vaccinarea cu Pandemrix, s-a descoperit că serul este reactiv cu celulele umane care exprimă receptorul 2 al hipocretinei (cunoscută şi sub numele de orexină), neurohormon secretat în hipotalamusul lateral şi implicat în modularea somnului, stării de veghe şi a comportamentului alimentar. Explicaţia? Vaccinul produs de GSK conţinea într-o proporţie mare nucleoproteina virusului gripal, iar anticorpii produşi prin vaccinare aveau, din cauza acestei nucleoproteine, reactivitate încrucişată cu receptorul 2 al hipocretinei (fig. 2), la persoanele cu predispoziţie genetică.

 

 
 
 
 
 
Sănătatea orală şi hemodializa

 

    Un studiu3 publicat în American Journal of Kidney Diseases a urmărit o corelaţie interesantă, doar aparent neimportantă: aceea dintre sănătatea orală şi evoluţia clinică la pacienţii dializaţi. Studiul – ORAL-D – a inclus 4.205 adulţi trataţi pe termen lung prin hemodializă şi a urmărit mortalitatea la 12 luni după evaluarea iniţială a sănătăţii orale.
    Edentaţia, prezenţa cariilor, absenţa unor dinţi sau tratamentele prin obturaţie ale acestora s-au asociat cu o rată a mortalităţii generale cu 70% mai mare decât a întregului lot, în timp ce utilizarea aţei dentare, a apei de gură, periajul dinţilor de două ori pe zi, schimbarea periuţei de dinţi la fiecare trei luni s-au asociat cu rate de mortalitate reduse (52%, 79%, 76%, respectiv 79%).
Notă autor:

1. Arena R et al. Healthy lifestyle interventions to combat noncommunicable disease – a novel nonhierarchical connectivity model for key stakeholders: a policy statement from the American Heart Association, European Society of Cardiology, European Association for Cardiovascular Prevention and Rehabilitation, and American College of Preventive Medicine. Eur Heart J. 2015 Jul 2

2. Ahmed SS et al. Antibodies to influenza nucleoprotein cross-react with human hypocretin receptor 2. Sci Transl Med. 2015 Jul 1;7(294):294ra105

3. Palmer SC et al. Dental health and mortality in people with end-stage kidney disease treated with hemodialysis: a multinational cohort study. Am J Kidney Dis. 2015 Jun 25

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei
Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe