Chiar
dacă e vorba de o știre clinică și mai puțin de cercetare propriu-zisă (deși
are un pronunțat caracter experimental), nu putem să nu scriem aici despre o
premieră mondială anunțată marți (28 iulie) de Spitalul de copii din
Philadelphia: transplantul bilateral de mână la copil. Procedura a fost
realizată la un copil de opt ani care și-a pierdut extremitățile (mâinile și picioarele)
și a avut nevoie de un transplant renal, acum câțiva ani, în urma unui sepsis
grav.
Echipa
de transplant a inclus nu mai puțin de 40 de membri – medici, asistente și
personal auxiliar – specializați în chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă,
ortopedie, ATI și radiologie. Intervenția, extrem de complexă, a început prin
conectarea oaselor mâinii donatorului cu bontul osos al primitorului, urmată de
cea a vaselor de sânge, a nervilor, a mușchilor, tendoanelor și, în final, a
pielii. Au lucrat simultan patru echipe chirurgicale, câte una pentru fiecare
membru transplantat și pentru fiecare din bonturile primitorului.
Copilul
a primit proteze mecanice ale membrelor inferioare și, dacă transplantul
bilateral de mână va fi integrat pe termen lung, fără complicații, el va putea
duce o viață mai apropiată de una normală.
Balonul
terapeutic
Aproape contraintuitiv, în 2015 găsim un
foarte interesant studiu1 care vine cu o propunere terapeutică low-tech,dar eficientă. Cercetarea, ale cărei rezultate au apărut lunea aceasta (27
iulie) în Canadian Medical Association Journal, a comparat tratamentul
uzual pentru otita medie supurată cu tratamentul uzual la care a fost adăugată
umflarea de către copil a unui balon nazal de trei ori pe zi timp de una-trei
luni; efortul de umflare a balonului nazal crește presiunea aerului din trompa
lui Eustache și din urechea medie.
Copiii
la care s-a adăugat terapia cu balonul au avut o șansă mai mare, decât ceilalți
copii incluși în studiu, de a avea o timpanogramă normală la o lună (47,3% vs.
35,6%) și la trei luni (49,6% vs. 38,3%). Concluzia autorilor britanici este că
balonul poate fi o intervenție utilă în medicina primară la copiii de 4–11 ani
cu otită medie supurată.
Stresul
și dependența
Într-un
articol2 din Translational Psychiatry, un grup din Basel
prezintă un posibil efect pozitiv al cortizolului asupra nevoii imperioase de
administrare a drogului la dependenții de heroină. Cercetarea s-a realizat pe
un grup mic, de doar 29 de persoane cu dependență la opioide. Cu 105 minute
înainte de doza zilnică de heroină, acestora li s-a administrat randomizat fie
20 mg hidrocortizon, fie placebo. Administrarea corticosteroidului a scăzut
nevoia resimțită de persoanele dependente pentru doza de heroină, dar numai în
cazul în care aceasta era redusă, efectul pozitiv dispărând la dependenții de o
doză medie sau mare de drog.
Rezultatele
prezentate ar putea să-și găsească ulterior confirmare și, eventual, utilizare
clinică prin mai buna înțelegere a efectelor stresului (cortizolul este hormon
de stres) asupra adicției.
Creier
în 3D
Un
grup de cercetători de la Harvard, MIT și Johns Hopkins a publicat ieri (30
iulie), în Cell, un studiu3 care descrie modul în care pot fi
reprezentate imagistic nu doar structuri cerebrale la nivel nano, ci chiar
individualizarea tridimensională a elementelor (neuroni, celule gliale, vase
etc.) și a relațiilor dintre ele. Una dintre aplicațiile imediate ale metodei
descrise de grupul american este contrazicerea teoriei că proximitatea fizică
ar fi suficientă pentru a prezice conectivitatea sinaptică interneuronală,
demonstrată pe un preparat din creier de șobolan.
Notă autor:
1. Williamson I et al. Effect of nasal balloon autoinflation in children with otitis media with effusion in primary care: an open randomized controlled trial. CMAJ. 2015 Jul 27
2. Walter M et al. Effects of cortisol administration on craving in heroin addicts. Transl Psychiatry. 2015 Jul 28;5:e610
3. Kasthuri N et al. Saturated reconstruction of a volume of neocortex. Cell. 2015 Jul 30
Abonează-te la Viața Medicală!
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.