Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Noutăți în cercetare

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN luni, 24 august 2015

Detectivi în halate albe

 

     Trăim vremuri în care cazuri celebre, rămase nerezolvate timp de mai mult de un secol, își caută indiciile cu ajutorul secvențierii genetice, cum se întâmplă cu anunțata deshumare a ultimei victime a lui Jack Spintecătorul. La fel, rămășițele pământești ale unui rege celebru (Richard III) au făcut subiectul unei serii de articole din Lancet și au arătat, printre altele, că nici măcar fețele încoronate nu erau scutite de boli ale mizeriei cum este infestarea cu viermi intestinali.
     Journal of Clinical Investigation a publicat lunea aceasta un foarte interesant studiu1 care s-ar putea înscrie în linia celor amintite mai sus, chiar dacă istoria pe care o analizează este mult mai recentă. Personajul principal însă a ținut, la rândul lui, prima pagină a ziarelor din întreaga lume, primind din partea tabloidelor titlul de „bacterie ucigașă“ sau „bacterie mâncătoare de carne“ (flesh-eating bacteria). Cercetarea realizată de un grup coordonat de profesorul James M. Musser, de la Houston Methodist Research Institute, a inclus analiza genomică a 3.615 tulpini din serotipul M1 al streptococului de grup A, recoltate în studii realizate în America de Nord și țările scandinave. Munca a fost una specifică detectivilor, deoarece grupul de cercetători și-a propus să elucideze mecanismele care au dus la pandemia cu serotipul M1, declanșată la începutul anilor ʼ80 ai secolului trecut. Ei au descoperit astfel că începutul pandemiei globale a coincis cu un eveniment de recombinare genetică. Astfel, variația alelică rezultată din recombinare, înlocuind regiunea cromozomială ce codifică secreția nucleozidazei NAD+ și a streptolizinei O, a fost identificată ca principalul factor responsabil pentru creșterea producției de toxină și a severității infecției cu tulpinile M1 pandemice. Studiul a identificat trei polimorfisme genetice care cresc rezistența bacteriei față de neutrofilele umane (fig. 1), cresc proliferarea bacteriană și, de asemenea, virulența în modelele animale de infecție.
Fig. 1 – Streptococi de grup A (portocaliu) interacționând cu un neutrofil uman (albastru). Scan ME cu colorație supraadăugată
 
     Mai mult, studiul pe serotipul M1 a fost completat cu analiza genomului a 1.125 de tulpini din serotipul M89 al streptococului de grup A, implicate în epidemia intercontinentală actuală. Această analiză suplimentară a dezvăluit un mecanism similar de recombinare genetică.
     Studiul citat aduce o contribuție foarte importantă pentru înțelegerea felului în care variabilitatea genetică a unei bacterii omniprezente în mediu, ce cauzează, după unele estimări, 700 de milioane de infecții anual în întreaga lume, contribuie la declanșarea de epidemii sau chiar pandemii cu tulpini virulente. Complicațiile infecției la copil pot merge de la scarlatină la febră reumatică, glomerulonefrită poststreptococică, coree Sydenham și boală cardiacă reumatismală. Infecțiile severe acute pot evolua către sepsis, șoc toxico-septic, fasciită necrozantă și deces.

 

Noi speranțe

 

     Au trecut anii când suplimentele de omega 3 erau „noul roz“ al alimentației sănătoase. Rând pe rând, investițiile mari ale industriei alimentare în produse cu omega 3 au fost zădărnicite și speranțele spulberate de rezultatele studiilor publicate în reviste științifice importante. Suplimentarea dietei cu omega 3 (acizi grași nesaturați esențiali) nu s-a asociat cu reduceri ale riscului nici pentru mortalitatea de orice cauză, nici pentru cancer, nici pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, iar lista de beneficii clamate dar pentru care nu există dovezi este mult mai lungă.
     Luminița de la capătul tunelului pare însă să se ivească pentru industria respectivă odată cu publicarea2 în Nature Communications a rezultatelor pe termen lung obținute prin suplimentarea dietei cu acizi grași polinesaturați omega 3 cu lanț lung la tinerii cu stări psihotice atenuate. Primul pas al acestei cercetări a urmărit timp de un an beneficiile unei cure de 12 săptămâni cu omega 3 în prevenirea progresiei tulburării psihotice la tineri, iar rezultatele au fost publicate în urmă cu cinci ani. De această dată, urmărirea evoluției pacienților a continuat în medie până la 6,7 ani. Rata conversiei la psihoză a fost de 9,8% (4/41) în grupul care a primit omega 3, față de 40% (16/40) în grupul care a primit placebo. Cu rezerva loturilor relativ mici și a factorilor subiectivi din diagnosticul psihiatric, este posibil ca suplimentarea dietei cu omega 3 să își găsească, până la urmă, o indicație medicală, chiar dacă grupul-țintă este unul foarte restrâns (spre deosebire de prevenirea bolilor cardiovasculare, care ar fi universală, prevenirea evoluției de la stările psihotice atenuate la tulburarea psihotică se adresează unui număr foarte mic de pacienți).

 

Urocultură în puțin peste o oră

 

     Urocultura este o investigație de rutină, pentru care esențiale sunt recoltarea corectă și păstrarea adecvată a probei de urină înainte de realizarea însămânțării, deoarece riscul de rezultate fals pozitive este foarte mare. În plus, poate chiar mai mare este riscul de rezultate fals negative, când pe mediul de cultură nu crește nimic, deși infecția există. La toate acestea se adaugă și intervalul de 24 de ore necesar pentru citirea culturilor însămânțate, timp în care tratamentul se poate iniția, dar empiric, urmând să fie ajustat după primirea rezultatului uroculturii și al antibiogramei. Dincolo de aceste neajunsuri, urocultura rămâne un test simplu și relativ ieftin, comandat de rutină la pacienții la care se suspectează o infecție urinară.
     Într-un studiu3 apărut marți (11 august) în Biomicrofluidics, revistă publicată de Institutul american de fizică, un grup de fizicieni și microbiologi de la Jena și Dublin prezintă o platformă microfluidică centrifugală care poate realiza identificarea rapidă a bacteriilor direct dintr-o probă de urină, eliminând complet nevoia de însămânțări pe medii de cultură (fig. 2). Caracteristicile bacteriilor sunt descrise prin spectroscopie Raman, iar cuantificarea încărcăturii bacteriene este posibilă de la concentrații mai mari de 2 x 107 celule/ml, prin microscopie de fluorescență, dintr-o probă de doar 4 μl urină.
Fig. 2 – Analiza unei probe de urină cu un dispozitiv microfluidic inovator. A. Sunt necesari 5–10 ml de urină pentru analiza microbiologică; după pregătirea prealabilă, care implică filtrare, reducerea volumului și schimbarea mediului, mostra încărcată pe dispozitiv; B. Dispozitivul este montat pe o centrifugă care permite prelucrarea simultană a patru probe; C. Prin centrifugare, bacteriile sunt colectate la capătul extern, în „V“; D. Bacteriile colectate sunt apoi analizate prin spectroscopie Raman; E. După un minut și jumătate, semnătura spectrală permite identificarea patogenului din proba de urină
 
     Metoda descrisă obține un rezultat în puțin peste o oră, echipamentul este automatizat, iar consumabilele au costuri relativ reduse. Confirmarea acurateței diagnosticului printr-un studiu clinic randomizat ar putea fi dificilă, dată fiind variabilitatea largă a rezultatelor uroculturii standard, dar metoda este una de urmărit pentru viitor.
1. Zhu L et al. A molecular trigger for intercontinental epidemics of group A Streptococcus. J Clin Invest. 2015 Aug 10

2. Amminger GP et al. Longer-term outcome in the prevention of psychotic disorders by the Vienna omega-3 study. Nat Commun. 2015 Aug 11;6:7934

3. Schröder UC et al. Rapid, culture-independent, optical diagnostics of centrifugally captured bacteria from urine samples. Biomicrofluidics. 2015 Aug 11

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.