Ce se întâmplă atunci când știința intră în conflict cu interesele
economice? De obicei, din exemplele trăite până acum, industria protestează,
discreditează și încearcă să acopere dovezile științifice care nu dau bine la
public. Exemplele clasice vin din partea industriei tutunului, care a ascuns
ani de zile rezultatele proprii care arătau că produsele pe care le promovează
și comercializează sunt nocive pentru consumatori. Dar sunt și alte exemple:
fermierii ale căror vite au murit de o boală ciudată s-au reorientat repede și
au folosit resturile animalelor moarte pentru a le hrăni pe cele rămase.
Urmarea a fost epidemia de encefalopatie spongiformă bovină și apariția la om a
aproape două sute de cazuri de variantă de boală Creutzfeld-Jakob. Mai nou, tot
mai multe studii arată dezastrul metabolic pe care îl provoacă alimentația de
tip fast-food și băuturile răcoritoare edulcorate (culmea, nu doar cele cu
zahăr, ci și cele cu îndulcitori artificiali), în timp ce industria promovează
asiduu diverse activități sportive, încercând să minimalizeze complet efectele
metabolice ale aportului caloric. Nici industria farma nu este scutită de
asemenea tendințe, acesta fiind, de altfel, motivul pentru care declarațiile de
interese sunt obligatorii nu doar pentru decidenți și consilierii lor, ci chiar
și pentru autorii care doresc să publice articole științifice (sigur, în
România lucrurile sunt încă foarte departe din punctul acesta de vedere, dar
pași mici au început să se facă). Și nu doar în sănătate stau lucrurile astfel,
recentul scandal din industria auto e un exemplu grăitor pentru acțiunile
imorale ale companiilor multinaționale, în goana lor după profituri tot mai
mari.
Cu alte cuvinte, dacă nu e defel normal să pui lupul paznic la
stână, de ce ai avea încredere în rezultatele „științifice“ obținute cu
sprijinul industriei? Aici intervin (sau ar trebui să intervină) autoritățile,
care, analizând atent dovezile existente, solicitând expertiza unor terți
independenți, trebuie să decidă asupra măsurilor legislative care pot asigura
un viitor sustenabil.
În anii ʼ90, „noul roz“ în materie de țigări erau produsele
„light“. Odată ce grămada de dovezi privind efectele nocive ale fumatului a
ajuns până la tavan, industria nu a mai avut altă soluție decât să se replieze
și să caute alternative. Cum ar fi țigările cu arome sau țigările „light“. Dar
ce însemna „light“? O reducere a conținutului de gudroane din țigări, acestea
fiind (pe bună dreptate) incriminate în producerea efectelor nocive – de la
cancer la emfizem și afecțiuni cardiovasculare, iar lista e foarte, foarte
lungă. Cu toate acestea, alte inovații datând din aceeași perioadă făceau ca
timpul necesar absorbției nicotinei în sânge după aprinderea țigării să scadă
spectaculos, arderea tutunului era mai productivă, găurelele adăugate pe filtru
făceau să pară că s-ar pierde fum, dar ele erau acoperite de degetele
fumătorului și, în fine, filtrele tot mai „sofisticate“ se înnegreau ceva de
speriat, fără, desigur, ca ele să rețină nicotina și multe alte toxice. Pe
scurt, țigările ușoare ale industriei aveau aceeași greutate ca și până atunci.
Când s-a înțeles acest lucru, autoritățile au intervenit și au interzis
utilizarea unor astfel de apreciative, menite să inducă în eroare consumatorul.
Dar de ce să lași industria să-și facă „light“-urile proprii,
când rezultatul e ușor anticipabil? Cu mintea cea de pe urmă, autoritățile
(deocamdată cele americane) au introdus, în urmă cu cinci ani, prevederi
legislative care ar permite reglementarea unor niveluri mai mici de nicotină în
țigări. Într-adevăr, poți să umbli la gudroane cât vrei, că oamenii n-or să se
lase de fumat. Dar ce se întâmplă dacă reduci principala substanță adictivă din
țigări?
Ei bine, răspunsul – la care ar trebui să ia aminte autoritățile
de sănătate publică din toată lumea – vine dintr-un studiu clinic ale cărui
rezultate au fost publicate1 ieri (1 octombrie) în New England
Journal of Medicine, cea mai importantă revistă de medicină clinică.
Studiul – paralel dublu orb, randomizat – s-a desfășurat în perioada 2013–2014
în zece centre din SUA și a inclus persoane cu vârsta peste 18 ani care fumau
cel puțin cinci țigări pe zi și nu aveau de gând să renunțe la fumat. Timp de
șase săptămâni, aceștia au fumat fie țigările lor favorite, fie unul din cele
șase tipuri de țigări cercetate, distribuite gratuit, conținutul în nicotină
variind între 15,8 (tipic pentru produsele din comerț) și 0,4 mg pe gramul de
tutun.
După șase săptămâni, numărul mediu de țigări fumate într-o zi a
fost semnificativ mai scăzut (16,5, 16,3 și 14,9) la cei care au fumat țigări
cu un conținut redus de nicotină (2,4, 1,3 sau 0,4 mg/g) în comparație cu cei
care au fumat marca lor favorită sau țigări cu conținut de nicotină de 15,8
mg/g (22,2 și 21,3 țigări/zi) (fig. 1). Țigările cu mai puțină nicotină
au redus expunerea și dependența la aceasta, precum și efectul psihologic al
abstinenței, fără să crească semnificativ nivelul de monoxid de carbon sau
volumul total inspirat (compensație minimă).
Fig. 1 – Numărul mediu de țigări fumate zilnic, în funcție de conținutul în nicotină
Editorialul2 care însoțește studiul din NEJM pledează
pentru transformarea în politici naționale (în SUA) a dovezilor furnizate de
studiu, prin accentuarea disocierii dintre nicotină și gudroane în produsele
din tutun. Astfel, cred autorii, substanța adictivă nu va mai fi asociată cu
țigările atât de nocive, ci, eventual, cu produse mai puțin dăunătoare
sănătății, precum plasturii cu nicotină sau țigările electronice.
În ceea ce privește efectele băuturilor îndulcite asupra
sănătății consumatorilor, dovezile aduse de știință s-au tot adunat în ultima
vreme. Chiar dacă firmele producătoare ar vrea să vă concentrați mai mult pe
activitățile sportive decât pe reducerea numărului de calorii din dietă,
efectele produselor respective nu sunt defel benefice. Journal of the
American College of Cardiology a publicat luni (online înainte de print) un
review3 care „îndosariază“ conexiunile dintre sucroză/fructoză și
sănătatea cardiometabolică. Sumarul acestor legături este prezentat în fig.
2. Orice alte comentarii sunt inutile.
Fig.
2 – Mecanismele biologice care leagă excesul de sucroză și adaosul
ridicat de fructoză din băuturile edulcorate de apariția obezității,
gutei, diabetului și bolilor cardiovasculare
Notă autor:
1. Donny EC et al. Randomized trial of reduced-nicotine standards for cigarettes. N Engl J Med. 2015 Oct 1;373(14):1340-9
2. Fiore M, Baker T. Reduced-nicotine cigarettes — a promising regulatory pathway. N Engl J Med. 2015 Oct 1;373(14):1290-1
3. Malik VS, Hu FB. Fructose and cardiometabolic health - what the evidence From sugar-sweetened beverages tells us. J Am Coll Cardiol. 2015 Oct 6;66(14):1615-24
Abonează-te la Viața Medicală!
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
