Odată cu
dezvoltarea serviciilor de cartare oferite de Google, am ajuns să dispunem de
hărți foarte precise, în special ale celor mai importante localități de oriunde
din lume. Modul de vedere de la nivelul străzii permite chiar utilizatorului să
se plimbe (virtual) pe străzile oricărei metropole, descoperind astfel orice loc
în care mașinile care au realizat captura digitală au putut ajunge.
Popularizarea hărților și accesul facil la acestea au făcut ca turismul actual
să fie practic reinventat. Ocupația de ghid turistic va deveni, probabil,
vetustă, iar hărțile pe care le utilizăm tot mai des vor dobândi noi și noi
niveluri de detaliu. De altfel, succesul celui mai nou joc-vedetă, Pokémon Go,
se datorează în primul rând acurateței hărților de care dispunem pe telefonul
mobil.
Nu la fel de
precise sunt însă alte hărți, a căror utilizare în scop comercial e, probabil,
mult mai greu de monetizat. Harta anatomică și funcțională a creierului uman,
de pildă, este foarte departe de nivelul de precizie al hărților Google. În
facultățile de medicină încă este studiată, de pildă, harta realizată de
anatomistul german Korbinian Brodmann în primii ani ai secolului XX, după
citoarhitectura corticală, care identifica 52 de arii cerebrale. A trecut de
atunci mai bine de un secol, ani în care înțelegerea noastră asupra modului în
care funcționează creierul a avansat foarte mult, în paralel cu progresul
metodelor imagistice funcționale cerebrale. Abia de săptămâna aceasta însă
putem spune că dispunem de o parcelare fiziologică multimodală a cortexului
cerebral, odată cu publicarea1 în revista Nature a unui
studiu derivat din Proiectul conectomului uman.
Harta propusă,
intitulată destul de pompos Human Connectome Project Multi-Modal Parcellation
version 1.0 (sau, pe scurt, HCP-MMP1.0), descrie 180 de arii cerebrale pentru
fiecare emisferă, delimitate de modificări semnificative ale arhitecturii
corticale, funcției, conectivității sau/și topografiei (fig. 1)
Din
cele 180 de arii cerebrale, 97 sunt descrise pentru prima dată de acest studiu,
în vreme ce celelalte 83 fuseseră raportate anterior în diverse cercetări prin
microscopie post-mortem sau alte abordări foarte specializate. Pentru a ajunge
la aceste rezultate, grupul de autori a utilizat imagini de rezonanță magnetică
multimodală de la 210 adulți tineri sănătoși, obținute în cadrul Proiectului
conectomului uman. Acestea au fost realizate în multiple ipostaze, la
efectuarea unor sarcini, pentru cartarea mielinei sau IRM funcțional în stare
de repaus. Mai departe, pentru delimitarea și identificarea automată a ariilor
cerebrale la noi subiecți, a fost realizat un program informatic capabil să
învețe și să recunoască „amprenta“ multimodală a fiecărei arii. Acesta a fost
testat pe alți 210 subiecți din cadrul proiectului și a reușit să parceleze
hărțile cerebrale ale acestora cu o precizie de 96,6%, pe baza modelului
inițial. Mai mult, programul informatic a reușit să localizeze corect ariile
chiar și la persoanele cu parcelări atipice.
Editorialul2
publicat în același număr al revistei arată nu doar modul în care autorii
studiului au reușit să ajungă la rezultatele apărute miercurea aceasta (20
iulie), ci și faptul că ele sunt corelate cu numeroase studii publicate în
decenii întregi, care descriau mici arii, cu specificul propriu, după diverse
metode. Se pare că noua hartă reușește să integreze toate aceste rezultate
disparate adunate în timp. Ceea ce nu exclude, după cum scriu cei doi autori ai
editorialului, posibilitatea ca unele din aceste 360 de arii descrise să fie,
mai departe, împărțite în zone mai mici, mai uniforme, dar mai puțin distincte
între ele decât ariile principale. Este deci puțin probabil ca harta obținută
din studiul citat să fie una definitivă, ceea ce însă nu ar trebui să îi
oprească pe cercetători să o utilizeze în studiile viitoare.
Variabilitatea,
mai importantă decât media
Multe din
cercetările privind fracțiunile colesterolului au vizat obținerea unor
valori-prag, considerate „sigure“ sau „bune“. Date mai recente arată însă că
poate mai importantă ar fi problema variațiilor intraindividuale a valorilor
LDL-colesterolului. Astfel, variațiile importante ale LDL-C la același individ
au un rol predictiv deopotrivă pentru evenimentele cerebrovasculare și pentru
cele cardiovasculare.
Un studiu3
publicat marți în Circulation, revista de top a American Heart
Association, a investigat modul în care variabilitatea valorilor LDL-C
(definită ca deviație standard în mai mult de patru măsurători) ar putea avea
un rol predictiv și pentru afectarea funcției cognitive. În acest sens, au fost
evaluate patru domenii ale cogniției la momentul variabilității LDL-C și după
30 de luni, la 4.428 de participanți la studiul PROSPER (PROspective Study of
Pravastatin in the Elderly at Risk), iar 535 dintre aceștia au fost investigați
și neuroimagistic. Variabilitatea crescută a valorilor LDL-C s-a asociat cu o
performanță cognitivă mai scăzută atât la pacienții care au primit placebo, cât
și la cei tratați cu pravastatină. Asocierile au fost semnificative pentru
atenția selectivă, viteza de procesare și memorie (imediată și întârziată). Mai
mult, variabilitatea importantă a valorilor LDL-C s-a asociat și cu un debit
cerebral redus.
Cartilajul
antiinflamator
Deși până acum
nu s-au reușit decât mici reparații focale ale cartilajului articular,
speranțele pentru găsirea unor soluții de refacere integrală a suprafeței
articulare ar putea veni din zona bioingineriei. Un grup de la Universitatea
Duke a publicat4 săptămâna aceasta, în Proceedings of the
National Academy of Sciences of the United States of America (pe scurt, PNAS)
conceptul unui biomaterial creat pe baza unor metode de fabricație a
textilelor, la care s-au adăugat tehnici de terapie genică. Acesta nu are doar
o formă anatomică, dar este și activ funcțional, fiind capabil să medieze
expresia controlată a moleculelor inflamatoare la nivelul articulației, pe
lângă funcția mecanică, pe care se pare că o îndeplinește cu brio (fig. 2.
Conceptul a
fost prezentat în martie anul acesta, la congresul Societății de cercetare în
ortopedie.
O analiză
sistematică publicată5 marțea aceasta (19 iulie) în Annals of
Internal Medicine a urmărit efectele asupra sănătății ale unei diete
mediteraneene fără restricții în privința aportului de grăsimi. O dietă este
definită ca mediteraneeană atunci când constă în principal din plante și este
caracterizată printr-un raport înalt de grăsimi mono-nesaturate față de cele
saturate.
Analiza a
identificat două studii de prevenție primară, care nu au raportat nicio
diferență în mortalitatea de orice cauză, după dieta urmată. Un alt studiu de
prevenție primară a găsit că dieta mediteraneeană a avut ca efect o incidență
redusă a evenimentelor cardiovasculare majore. Dintre cele trei studii de
prevenție secundară identificate, unulsingur a găsit un risc mai mic de recurență a infarctului miocardic și
de moarte cardiovasculară asociate dietei mediteraneene.
Concluzia
analizei este că dovezile privind beneficiile pentru sănătate ale unei diete
mediteraneene fără restricții ale aportului de grăsimi sunt limitate și că,
deși rata evenimentelor cardiovasculare ar putea fi astfel redusă, este
probabil ca mortalitatea de orice cauză să nu fie afectată.
Notă autor:
1. Glasser MF et al. A multi-modal parcellation of human cerebral cortex. Nature. 2016 Jul 20
2. Yeo BTT, Eickhoff SB. A modern map of the human cerebral cortex. Nature. 2016 Jul 20
3. Smit RAJ et al. Higher visit-to-visit low-density lipoprotein cholesterol variability is associated with lower cognitive performance, lower cerebral blood flow, and greater white matter hyperintensity load in older subjects. Circulation. 2016 Jul 19
4. Moutos FT et al. Anatomically shaped tissue-engineered cartilage with tunable and inducible anticytokine delivery for biological joint resurfacing. Proc Natl Acad Sci U S A. 2016 Jul 19
5. Bloomfield HE et al. Effects on health outcomes of a Mediterranean diet with no restriction on fat intake: a systematic review and meta-analysis. Ann Intern Med. 2016 Jul 19
Abonează-te la Viața Medicală!
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
