Sunt puține
domeniile din medicină în care progresul înregistrat în ultimii ani să nu fie
semnificativ sau de-a dreptul spectaculos. Leziunile măduvei spinării sunt însă
printre acestea, iar consecințele lor continuă să fie una din marile probleme
ale medicinii actuale. Acesta este și motivul pentru care numeroase eforturi se
îndreaptă către neuroreabilitare, neuroregenerare și neuroplasticitate. Dacă e,
deocamdată, imposibilă refacerea tracturilor nervoase secționate într-o leziune
medulară și toate cercetările experimentale de până acum nu au reușit să
demonstreze vreun beneficiu, speranțe vin dinspre procedurile care modulează
direct neuroplasticitatea.
Un studiu1
publicat ieri (11 august) în Scientific Reports (revistă din grupul Nature)
prezintă un concept foarte interesant, prin care s-au obținut recuperări
neurologice parțiale la pacienți paraplegici. Principiul? Un program de
neuroreabilitare robotică pe termen lung (fig. 1, 2).
Timp de 12 luni,
opt pacienți paraplegici, cu leziuni cronice ale măduvei spinării (cu vechimea
de la trei la 13 ani) au fost incluși într-un amplu proiect conceput de Miguel
Nicolelis, un brazilian care conduce centrul de neuroinginerie de la Duke
University, deja faimos pentru studiile sale de „descifrare a gândurilor la
maimuțe“ – în fapt, interpretarea semnalelor electrice cerebrale specifice
mișcărilor membrelor superioare și transformarea lor în acțiuni cu ajutorul
unor brațe robotice. Pe lângă deja complexul program de neuroreabilitare,
pacienții au urmat și o serie de sesiuni de consiliere psihologică și de fizioterapie.
După cum
mărturisesc autorii, studiul nu și-a propus decât să verifice dacă un program
de neuroreabilitare robotică pe termen lung îi poate ajuta pe pacienți să‑și
redobândească autonomia utilizând un exoschelet controlat cerebral. Conceptul
de exoschelet în sine le este, poate, deja familiar cititorilor prin recurența
sa în tot felul de filme SF sau în serii de desene animate. Studiul de joia
aceasta din Scientific Reports ne confirmă, printre altele, și stadiul
avansat al aplicării unor astfel de idei în recuperarea deficitului neurologic
la pacienții cu leziuni cronice ale măduvei spinării. Bonusul cercetării a
venit însă după un an de antrenamente asidue, când examenul neurologic complet
a demonstrat că toți cei opt pacienți paraplegici au înregistrat ameliorări
semnificative în percepția senzațiilor somatice și (atenție mare!) în controlul
motor al dermatoamelor situate sub nivelul leziunii (fig. 3).
În
principal, progresele înregistrate s-au produs în zona de prezervație parțială,
în care se produc cele mai multe ameliorări funcționale la pacienții cu leziuni
motorii complete. Progresele sunt atribuite plasticității sistemului nervos
central și periferic. Dincolo de această zonă, ipoteza de lucru este că
recuperarea nu poate fi posibilă decât după „repararea“ SNC prin mecanisme care
să permită regenerarea axonală. Cu toate acestea, la pacienții incluși în acest
studiu s-au observat recuperări parțiale ale activității motorii voluntare în
mai mult de două dermatoame situate sub zona de prezervare parțială. Analiza
electroencefalografică a demonstrat clar neuroplasticitatea corticală
funcțională la nivelul ariilor corticale somatosenzorială și motorie primare.
Concluzia
studiului este că există dovezi, pentru prima dată, ale modului în care un protocol
de antrenament pe termen lung utilizând interfața creier-computer (neinvazivă)
cu feedback tactil și dispozitive robotice pentru exercițiile de echilibru pot
induce plasticitate corticală și subcorticală capabilă să declanșeze
recuperarea neurologică chiar și la pacienții diagnosticați cu leziuni cronice
complete ale măduvei spinării.
Grăsimi și bacterii pentru nou-născuți
Am scris în
multe rânduri, la această rubrică, despre modul în care bacteriile de lângă și
mai ales din noi ne influențează existența. De la efectul direct asupra
dezvoltării sistemului imun, la impactul major asupra absorbției intestinale de
nutrienți și apoi asupra metabolismului, până la subtilele mecanisme de
eliberare de neurotransmițători ce acționează la nivelul sistemului nervos
central, o mare parte din fiziologia pe care credeam că o cunoaștem o datorăm
interacțiunilor cu microbiota.
Un studiu2
publicat marți (9 august) în revista Genome Medicine vine să zdruncine
și mai tare dogmele învățate în facultatea de medicină. Cum ar fi, de pildă,
faptul că mediul intrauterin ar fi steril. Cercetări foarte recente, dar la
animale, au arătat că bacteriile comensale se transmit de la mamă la făt nu
doar odată cu pasajul nou-născutului prin canalul de naștere, ci chiar din
perioada de gestație, chiar dacă mecanismele prin care se produce acest
transfer (contaminare ar fi impropriu spus, în acest caz) nu sunt elucidate.
Mergând pe firul lucrurilor, studiul la care ne referim a plecat de la o
ipoteză foarte interesantă: dacă transferul bacterian se produce încă din
perioada de gestație, întrucât componența microbiomului uman este direct
influențată de alimentație, este oare posibil ca dieta mamei din timpul
sarcinii să influențeze microbiomul neonatal?
În acest sens,
au fost înrolate 163 de gravide în trimestrul al treilea, aproape jumătate din
ele fiind urmărite și postpartum. Dieta acestora în luna premergătoare nașterii
a fost atent notată, iar datele corelate cu probele recoltate de la nou-născuți
(inclusiv probe de scaun și meconiu), din care a fost analizat ADN-ul
bacterian. În medie, consumul alimentar de grăsimi a avut o pondere între 14 și
55,2% din dieta viitoarelor mame, cu o medie de 33,1%. Construind două grupuri,
unul cu o medie „normală“ (24,4%), celălalt cu o medie crescută (43,1%) a
consumului de grăsimi, cercetătorii au observat că bacteriile din meconiu erau
caracteristice celor două grupuri. În principal, nou-născuții expuși la o dietă
maternă bogată în grăsimi prezentau o scădere relativă a genului Bacteroides,
care s-a menținut până în jurul vârstei de patru-șase săptămâni.
Dincolo de
noutatea informației, rezultatele studiului atrag, practic, atenția asupra
importanței consilierii dietetice a gravidelor, câtă vreme alimentația acestora
poate influența microbiota nou-născuților și, odată cu aceasta, dezvoltarea lor
în prima lună de viață.
Jekyll & Hyde stafilococic
Tot cu bacterii
este și un studiu3 apărut marți (9 august) în mBio, revistă a
Societății americane de microbiologie, doar că acesta nu se referă la germenii
comensali, ci la un patogen. Mai exact, studiul arată cum stafilococul auriu
trece din faza de banală colonizare nazală la stadiul de boală stafilococică
invazivă, prin diseminare pulmonară. Ce determină această schimbare radicală?
Modelul descris folosește infecția cu un virus gripal de tip A ca factor
declanșator al schimbării comportamentului bacterian.
Astfel,
biofilmul format de Staphylococcus aureus după colonizarea nazală la
șoareci pur și simplu se dispersează ca răspuns la modificările survenite în
organismul gazdei după infecția gripală (febră, creșterea ATP exogen, a
norepinefrinei și a glucozei). Este mai clar, astfel, de ce gripa predispune la
apariția de infecții bacteriene oportuniste, cu determinare pulmonară,
stafilococul auriu fiind unul dintre cei mai redutabili germeni în aceste
situații.
Notă autor:
1. Donati ARC et al. Long-term training with a brain-machine interface-based gait protocol induces partial neurological recovery in paraplegic patients. Sci Rep. 2016 Aug 11;6:30383
2. Chu DM et al. The early infant gut microbiome varies in association with a maternal high-fat diet. Genome Med. 2016 Aug 9;8(1):77
3. Reddinger RM et al. Host physiologic changes induced by Influenza A virus lead to Staphylococcus aureus biofilm dispersion and transition from asymptomatic colonization to invasive disease. MBio. 2016 Aug 9;7(4):e01235-16
Abonează-te la Viața Medicală!
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
