Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Noutăți în cercetare

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN joi, 17 noiembrie 2016

HDL-colesterolul și big data

 

     Cât de actual este subiectul general al dislipidemiilor se poate vedea urmărind studiile importante care apar săptămânal în cele mai prestigioase reviste de medicină clinică. În completarea amplului dosar pe care „Viața medicală” l-a pregătit alături de personalități ale medicinii românești vin astfel și date noi, publicate zilele acestea. Dacă săptămâna trecută am semnalat un studiu din New England Journal of Medicine despre screeningul hipercolesterolemiei familiale, de această dată ne-am oprit la o cercetare1 inclusă în numărul de săptămâna viitoare al Journal of the American College of Cardiology, dată publicității lunea trecută.
     Un grup canadian a utilizat datele colectate în registrul CANHEART (Cardiovascular Health in Ambulatory Care Research Team) pentru a verifica valoarea prognostică a HDL-colesterolului. În acest sens, datele din CANHEART (care adună înregistrări din 17 surse diferite) au fost filtrate pentru a crea o cohortă de persoane cu vârsta între 40 și 105 ani, fără boli cardiovasculare în antecedente sau comorbidități severe, cărora le-a fost determinat nivelul seric al colesterolului în anul anterior includerii în studiu. Principalul rezultat urmărit a fost mortalitatea specifică.
     Au fost identificate 631.762 de persoane, cu vârsta medie de 57,2 ani (55,4% femei) și cu HDL-c mediu de 55,2 mg/dl. În perioada de urmărire de aproape cinci ani, s-au înregistrat 17.952 de decese. La persoanele cu niveluri scăzute ale HDL-colesterolului, s-a observat o asociere crescută cu venituri reduse, un mod de viață nesănătos, niveluri serice crescute ale trigliceridelor, prezența altor factori de risc cardiac și comorbidități. Totodată, nivelurile mici de HDL-c au fost asociate independent cu un risc cardiovascular mai mare, cancer și mortalitate, în comparație cu aceiași parametri la populația cu niveluri ale HDL-c situate în limite normale. În plus, persoanele cu valori mari ale HDL-c (peste 70 mg/dl la bărbați, respectiv peste 90 mg/dl la femei) au prezentat un risc crescut de mortalitate non-cardiovasculară.
     Folosind o cohortă foarte mare, studiul canadian reușește să excludă nivelul HDL-c de pe lista parametrilor importanți pentru evaluarea riscului cardiovascular, dată fiind asocierea sa cu rezultate non-cardiovasculare. În plus, asocierea complexă a valorilor mici de HDL-c cu numeroși alți factori de risc cardiovascular nu ajută cu nimic în folosirea respectivelor niveluri ca factori prognostici. Meritul studiului, lăudat de autorii editorialului2 publicat simultan în JACC, este că folosește așa-numitele big data (volume foarte mari de date) pentru a da răspunsuri cu utilitate clinică. Părerile în privința HDL-c erau, până acum, împărțite, tocmai pentru că nu s-a putut dovedi că vreo intervenție asupra valorilor serice ale acestei fracții lipoproteice ar avea vreun beneficiu măsurabil asupra riscului cardiovascular.

 

Microscopie electronică în culori

 

     Ne-am obișnuit deja ca imaginile de microscopie electronică să fie alb-negru, eventual cu vreo culoare adăugată prin prelucrare ulterioară pe calculator, pentru a evidenția mai bine anumite detalii care ar scăpa altfel ochiului neantrenat. În pofida progreselor uriașe făcute în utilizarea microscopului electronic, e puțin probabil ca imaginile astfel obținute să ajungă prea curând să prindă culoare. Și asta în pofida faptului că numeroase premii Nobel au fost acordate tocmai pentru progresul tehnicilor respective. Este posibil însă ca paradigma să se schimbe, odată cu publicarea unui foarte interesant studiu3 joia aceasta, în Cell Chemical Biology. Este vorba de o cercetare a unui grup de la University of California, San Diego, condus de regretatul Roger Tsien, laureat Nobel pentru Chimie în 2008 pentru descoperirea și dezvoltarea proteinei verzi fluorescente (în prezent una din cele mai folosite metode de identificare a expresiei unei gene), decedat la 24 august 2016, în timp ce străbătea pe bicicletă un traseu montan din statul Oregon.
     Moștenirea lui Tsien pare însă să coloreze microscopia electronică, prin posibilitatea de adăugare a până la trei culori (verde, roșu și galben) pe imaginea originală. Cum funcționează? Un tehnician adaugă secvențial metale ionizate peste specimenul vizat, iar un detector de la nivelul microscopului captează electronii pierduți de metal (pierderea de energie a metalului). Metalele folosite sunt din familia lantanidelor: lantan (La), ceriu (Ce) și praseodim (Pr).
     Echipa americană exemplifică noua tehnică prin vizualizarea mai multor elemente de detaliu intra- și extracelular (fig. 1–3). Există – și nu întâmplător – o analogie între metoda nouă de microscopie electronică (numită simplu: microscopie electronică multicoloră, MEM) și microscopia în fluorescență. Cercetările, inițiate de Roger Tsien, au durat nu mai puțin de 15 ani, din care mai mulți au fost dedicați identificării unor compuși metalici suficient de stabili pentru a genera o imagine clară, dar care să poată fi apoi îndepărtați de pe preparat. Odată cu comunicarea acestor rezultate, este de așteptat ca alte grupuri de cercetare să preia și să dezvolte metoda. Viitorul este sigur... multicolor.

 

Fumatul cauzează cancer

 

     Un foarte interesant studiu4 publicat astăzi (4 noiembrie) în Science arată în ce fel influențează fumatul nu mai puțin de 17 categorii de cancere umane. Autorii au analizat genomul a 5.243 de specimene de cancer și au numărat mutațiile asociate fumatului, pentru fiecare tip de tumoră. Rezultatele – prezentate pe înțelesul tuturor în fig. 4 – sunt suficient de convingătoare pentru a face orice fumător să renunțe la acest obicei. Poate chiar și pe cei din Parlamentul României, fie ei medici sau nu.

 

TB, migrație și o contribuție românească

 

     Semnalăm o nouă contribuție românească la un articol publicat într-o revistă internațională importantă. De această dată, este vorba de Olga Moldovan, biolog la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” București, care se numără printre cei 75 de autori ai unui studiu5 apărut luni (31 octombrie) în Nature Genetics. Este vorba de o analiză genomică a unor tulpini de Mycobacterium tuberculosis colectate din întreaga lume. Rezultatele sunt de interes pentru felul în care migrația umană poate influența răspândirea unor patogeni.

1. Ko DT et al. High-density lipoprotein cholesterol and cause-specific mortality in individuals without previous cardiovascular conditions. The CANHEART Study. J Am Coll Cardiol. 2016 Nov 8;68(19):2073-83

2. Nicholls SJ, Psaltis PJ. Will Big Data shine light at the end of the tunnel for HDL? J Am Coll Cardiol. 2016 Nov 8;68(19):2084-85

3. Adams SR et al. Multicolor electron microscopy for simultaneous visualization of multiple molecular species. Cell Chem Biol. 2016 Nov 3

4. Alexandrov LB et al. Mutational signatures associated with tobacco smoking in human cancer. Science. 2016 Nov 4;354(6312):618-22

5. Stucki D et al. Mycobacterium tuberculosis lineage 4 comprises globally distributed and geographically restricted sublineages. Nat Genet. 2016 Oct 31

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.