Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Noutăţi în cercetare

Sfârşitul demn

   Un articol1 apărut ieri (11 aprilie a.c.) în New England Journal of Medicine abordează un subiect sensibil pentru publicul larg şi îndelung dezbătut de eticieni: moartea la cerere. Mai exact, e vorba de rezultatele unui program de „moarte demnă“ implementat la Seattle Cancer Care Alliance, un centru universitar specializat, care acoperă statele Washington şi Oregon. Trebuie spus că în ambele state există o legislaţie permisivă pentru asistarea medicală a morţii (din 1997 în Oregon, din 2008 în Washington). Conform legii, adulţii cu discernământ care au o speranţă de viaţă de până la şase luni în urma unei afecţiuni medicale documentate, pot solicita, pentru auto­administrare, medicaţie letală prescrisă de un medic. Astfel, la centrul din Seattle, în perioada martie 2009 – decembrie 2011, 114 pacienţi s-au interesat de programul respectiv. Dintre aceştia, 40 nu au urmat paşii necesari, iar alţi 30 fie s-au retras din program, fie au murit înainte de eliberarea prescripţiei (procesul în sine este unul de durată, cu mai multe consultaţii spaţiate în timp). Din cei 40 de pacienţi care au primit prescripţia letală (secobarbital), 24 au murit în urma autoadministrării medicamentului. Trebuie spus că 11 participanţi au trăit mai mult de şase luni după eliberarea prescripţiei.
   Statistic, cei care au intrat în programul de moarte demnă au fost predominant din rasa albă, bărbaţi, cu studii superioare. Motivele principale pentru solicitarea medicaţiei letale au fost: pierderea autonomiei (97,2% din cazuri), imposibilitatea de a se implica în activităţi plăcute (88,9%) şi pierderea demnităţii (75%). Pacienţii şi familiile acestora au fost deopotrivă recunoscători pentru posibilitatea oferită de lege, de a primi o prescripţie letală, indiferent dacă în cele din urmă aceasta a fost sau nu utilizată.

Amiodarona şi cancerul

   Rezultatele unui foarte amplu studiu2 desfăşurat în Taiwan, publicat săptămâna aceasta în revista Cancer, atrag atenţia asupra unei posibile asocieri periculoase a tratamentului cu amiodaronă cu un risc crescut de cancer. Amiodarona este cel mai utilizat antiaritmic şi, din cauză că este liposolubilă, se poate acumula în ţesuturile moi, atunci când este administrată pe termen lung. În studiul taiwanez, din 6.418 de pacienţi care au primit amiodaronă, supravegherea lor – în medie – timp de doi ani şi jumătate a identificat 280 de cazuri de cancer. Riscul mai mare de a dezvolta o patologie oncologică a fost înregistrat la bărbaţii care au primit o doză zilnică mare (cumulativ) în primul an de tratament. Rezultatele analizei sugerează necesitatea de a raporta incidenţa cancerului, în viitoarele studii privind amiodarona. Medicii prescriptori ar trebui, totodată, să ţină seama de un posibil risc de cancer, atunci când tratează aritmiile cardiace cu amiodaronă pe termen lung.

Chirurgia bariatrică schimbă ADN-ul

   Un foarte interesant studiu3 realizat de o echipă multidisciplinară de la Institutul Karolinska, ce urmează să apară în numărul din 25 aprilie al revisteiCell Reports (Elsevier), aduce dovezi privind apariţia unor modificări epigenetice la pacienţii care au suferit intervenţii chirurgicale bariatrice. Cercetătorii au plecat de la observaţia că, la majoritatea pacienţilor obezi care au suferit o intervenţie de bypass gastric, postoperatoriu s-a înregistrat nu doar o scădere drastică în greutate, ci şi o remisiune precoce a diabetului zaharat tip 2. Astfel, se pare că nivelurile de activare ale genelor specifice ce controlează modul în care grăsimea este depozitată sau transformată, de către organism, revin la normal după chirurgia bariatrică, după ce iniţial erau alterate, reflectând obezitatea. Este vorba, mai exact, de modificări ADN care controlează expresia genelor ca răspuns la mediu, anume de modificări ale metilării genelor PGC-1 alfa şi PDK4, care controlează metabolismul glucozei şi al lipidelor. Cu alte cuvinte, se pare că aportul scăzut de alimente sau scăderea în greutate (adică modificări de mediu) pot afecta expresia genică. Teoretic, mecanismul descoperit de grupul suedez ar putea sta la baza unui medicament nou, care să ţintească reglarea genelor implicate în controlul metabolic.

Soluţii la criza oncologicelor

   Chiar dacă ştiinţa a progresat într-atât încât diagnosticul de cancer nu mai este o condamnare automată la moarte, cum era cândva, sunt disparităţi uriaşe în accesul la medicamentele oncologice. Astfel, deşi 80% din decesele prin cancer se înregistrează în ţările cu venituri medii sau scăzute, acestea contribuie cu foarte puţin la cheltuielile globale cu managementul cancerului. Autorii unui articol4 publicat miercuri (9 aprilie), în Nature Reviews – Clinical Oncology, prezintă câteva strategii prin care ar putea fi crescut accesul pacienţilor la tratamentele oncologice. Astfel, este luată în considerare posibilitatea de a utiliza medicamente generice sau biosimilare (versiuni generice ale anticorpilor monoclonali administraţi în terapia cancerului), dând exemplul Indiei, ţară care economiseşte 64 de milioane de dolari anual prin doar două astfel de generice. Alte strategii de creştere a accesului pacienţilor ar fi asigurările universale de sănătate, utilizarea pe scară mai largă a unor preţuri diferenţiate, evaluarea tehnologiilor de sănătate prin programe adecvate, licenţierea obligatorie a medicamentelor şi participarea mai largă la studiile clinice. Nu în ultimul rând, autorii propun crearea unui fond special, a unei alianţe care să lupte contra cancerului în ţările cu venituri medii sau scăzute.

1. Loggers ET, Starks H, Shannon-Dudley M, Back AL, Appelbaum FR, Stewart FM. Implementing a Death with Dignity program at a comprehensive cancer center. N Engl J Med. 2013;368:1417-24

2. Su VY, Hu YW, Chou KT, Ou SM, Lee YC, Lin EY, Chen TJ, Tzeng CH, Liu CJ. Amiodarone and the risk of cancer: A nationwide population-based study. Cancer. 2013 Apr 8

3. Barres R, Kirchner H, Rasmussen M, Yan J, Kantor FR, Krook A, Näslund E, Zierath JR. Weight loss after gastric bypass surgery in human obesity remodels promoter methylation. Cell Reports. 2013;3,1-8

4. Lopes GL Jr, de Souza JA, Barrios C. Access to cancer medications in low- and middle-income countries. Nat Rev Clin Oncol. 2013 April 9

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.