Newsflash

Noutăţi în cercetare

de - mai 10 2013
Noutăţi în cercetare

Copiii puţin empatici – viitorii psihopaţi?

   Un studiu1 britanic, ce va apărea luna aceasta în revista Current Biology, dar ale cărui rezultate au fost anunţate ieri (2 mai 2013), a găsit corelaţii funcţionale importante între procesele cerebrale şi răspunsul slab la imagini dureroase. Răspunsul atipic la vederea durerii altora ar putea fi, cred autorii, un indicator precoce al unei psihopatii ce ar putea deveni clinic evidentă în viaţa de adult. Tot ei explică însă că un rezultat pozitiv nu ar trebui să fie văzut ca sentinţă neurobiologică, ci ca o necesitate de intervenţie precoce în mediul familial şi social al copiilor în cauză.
   Imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională a evidenţiat, la copiii cu probleme de comportament, un răspuns slab în special în ariile cerebrale implicate în empatie (insula anterioară bilateral, cortexul cingulat anterior şi girul frontal inferior).                                                           

Controlul dificil al hemoragiilor intracraniene sub dabigatran

   Odată cu aprobarea utilizării dabigatranului pentru anticoagularea orală în fibrilaţia atrială de cauză non-valvulară, speranţele medicilor s-au îndreptat către extinderea indicaţiilor acestei noi clase de anticoagulante, care a dovedit un risc mai scăzut de hemoragie intracraniană şi, în plus, prezintă avantajul major de a nu trebui să fie dozat constant din ser. Dezavantajul major al dabigatranului (inhibitor direct al trombinei) îl constituie însă absenţa, în prezent, a unui antidot farmacologic care să anihileze rapid şi eficient efectul sau anticoagulant.
   Un studiu2 publicat miercurea aceasta în Journal of Neurosurgery analizează cazurile care s-au prezentat în urgenţă, la un spital din Florida, cu hemoragii subarahnoide, subdurale sau/şi intraparenchimatoase în urma unor leziuni craniocerebrale închise care nu au fost produse prin cădere de la înălţime. Pacienţii au fost împărţiţi în trei grupuri: anticoagulaţi cu warfarină, cu dabigatran, respectiv fără anticoagulant. Dacă protocolul este clar şi standardizat în cazul warfarinei (transfuzii cu plasmă proaspătă congelată, vitamina K şi examen neurologic), nu la fel stau lucrurile în cazul dabigatranului. Celor cinci pacienţi aflaţi sub tratament cu medicamentul respectiv li s-au administrat o varietate de tratamente, în absenţa unui protocol standardizat pentru contracararea efectelor dabigatranului: factor VIIa recombinant, plasmă proaspătă congelată, masă trombocitară, dializă. Cu toate acestea, hemoragii noi sau progresia celei deja existente a fost mai frecventă la pacienţii aflaţi sub noul anticoagulant (patru din cinci cazuri), faţă de cei ce primeau warfarină (trei din 15 cazuri); doar în grupul cu dabigatran s-au înregistrat decese (două din cinci) prin progresia hemoragiei intracraniene. Aspectul pe care autorii studiului doresc să-l accentueze este acela că studiile clinice de non-inferioritate, trecute cu brio de dabigatran, nu au luat în calcul posibilitatea apariţiei unui traumatism craniocerebral şi că administrarea la vârstnici (grup predispus la căderi şi traumatisme) în absenţa unui antidot sau a unui protocol de eliminare rapidă a medicamentului trebuie făcută cu multă atenţie.
   O altă lucrare3, apărută miercurea aceasta în Neurosurgical Focus, furnizează o sinteză a datelor disponibile asupra tratamentului hemoragiei intracraniene la pacienţii trataţi cu dabigatran. Întrucât medicamentul este un inhibitor direct al trombinei, ce acţionează foarte aproape de finalul cascadei coagulării, cei mai mulţi dintre agenţii utilizaţi în combaterea celorlalte anticoagulante sunt, în acest caz, ineficienţi. Astfel, nu este de aşteptat ca administrarea de plasmă proaspătă congelată, vitamina K sau factor VIIa recombinant să aibă vreun efect, însă este posibil să se obţină oarece succes cu concentratul de complex protrombinic şi FEIBA (factor eight inhibitor bypass activity). De asemenea, dializa ar putea să fie eficientă în înlăturarea agentului anticoagulant. Concluzia acestui articol este similară cu aceea citată mai sus: absenţa unui antidot sau a unui inhibitor cu acţiune rapidă trebuie să fie recunoscută ca o limitare importantă a tratamentului cu dabigatran, în special la pacienţii cu risc crescut de cădere.

Limite serice nesigure, pentru vitamina D

   Găsim, în numărul de miercurea aceasta al revistei JAMA, rezultatele unui interesant studiu4 clinic randomizat, privind dozarea optimă a vitaminei D la sugari. Comparând nivelurile serice de 25-hidroxi-calciferol la copiii alimentaţi natural şi care au primit suplimente orale de vitamină D, autorii au constatat că niciuna dintre dozele administrate nu se însoţeşte de niveluri plasmatice la nivelurile recomandate de societăţile pediatrice. Cu toate acestea, deşi departe de nivelul de 75–150 nmol/l de 25(OH)D, dozele uzuale de 400 UI/zi au dus la obţinerea unor concentraţi plasmatice cuprinse în intervalul 40–50 nmol/l, la majoritatea covârşitoare a copiilor; aceste valori se situează la limita inferioară, dar în normalul recomandat de Institutul American de Medicină. Valorile recomandate de societăţile pediatrice nu au putut fi atinse decât la administrarea unor doze zilnice foarte mari, de 1.600 UI, însă acestea au dus la depăşirea pragului maximal şi la întreruperea tratamentului, din cauza riscului de hipercalcemie. Dozele de 400, 800 sau 1.200 UI/zi colecalciferol administrat oral nu au dus la atingerea pragului de 75 nmol/l. Autorii nu au observat nicio diferenţă în densitatea minerală osoasă la copiii din cele trei grupuri.

Notă autor:

1. Lockwood PL, Sebastian CL, McCrory EJ, Hyde ZH, Gu X, De Brito SA, Viding E. Association of callous traits with reduced neural response to others’ pain in children with conduct problems. Current Biology 23, 1–5, May 20, 2013

2. Parra MW, Zucker L, Johnson ES, Gullett D, Avila C, Wichner ZA, Kokaram CR. Dabigatran bleed risk with closed head injuries: are we prepared? Journal of Neurosurgery. May 1, 2013

3. Awad AJ, Walcott BP, Stapleton CJ, Yanamadala V, Nahed BV, Coumans JV. Dabigatran, intracranial hemorrhage, and the neurosurgeon, Neurosurgical Focus 34(5):E7, 2013, May 1, 2013

4. Gallo S, Comeau K, Vanstone C, Agellon S, Sharma A, Jones G, L’Abbé M, Khamessan A, Rodd C, Weiler H. Effect of different dosages of oral vitamin d supplementation on vitamin d status in healthy, breastfed infants. A randomized trial. JAMA. 2013;309(17):1785-92

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei
Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe