Newsflash

Noutăţi în cercetare

de Dr. A. M. - mai 22 2013
Noutăţi în cercetare

Akkermansia: bacteria care mediază obezitatea

   Cercetări dintre cele mai recente, din care unele au făcut şi obiectul acestei rubrici, indică tot mai mult un rol al microbiotei intestinale în metabolism, ba chiar şi în activarea sau inhibarea unor gene. Un studiu1 publicat lunea aceasta (13 mai) în Proceedings of the National Academy of Sciences vine să adauge încă o cărămidă la temelia înţelegerii interacţiunii bacteriene cu mediul intestinal. Recent identificată, Akkermansia muciniphila, o bacterie ce colonizează mucoasa intestinală, unde degradează mucina, este una din tulpinile dominante, la acest nivel, putând ajunge să reprezinte până la 3–5% din comunitatea bacteriană intestinală, la subiecţii normali (la om şi la şoarece), iar abundenţa sa este invers proporţională cu greutatea corporală a subiectului şi cu diabetul zaharat tip 1. Grupul european de cercetători a demonstrat, într-un studiu anterior, că administrarea de oligofructoză la şoarecii genetic obezi a crescut prezenţa intestinală a bacteriei amintite de circa 100 de ori. Chiar şi aşa însă, nu sunt clare rolurile fiziologice pe care A. muciniphila le-ar putea juca în obezitate sau în alte tulburări ale metabolismului. Astfel, prin noua cercetare, grupul de la Louvain a mers mai departe şi a demonstrat că abundenţa bacteriei scade la şoarecii obezi şi la cei cu diabet zaharat tip 2, iar alimentarea cu prebiotice are ca efect normalizarea prezenţei microorganismului şi chiar ameliorarea profilului metabolic.
   Demonstraţia esenţială a urmat îndeaproape: tratamentul cu A. muciniphila a înlăturat efectele tulburărilor metabolice induse de o dietă bogată în grăsimi – creşterea ponderală prin exces de ţesut adipos, endotoxinemia metabolică, inflamaţia ţesutului adipos şi rezistenţa la insulină. Mai mult, bacteria administrată oral a crescut nivelurile intestinale de endocanabinoizi (transmiţători implicaţi în controlul inflamaţiei, permeabilitate intestinală şi secreţia peptidului intestinal.
   Pentru ca demonstraţia să fie completă, autorii au administrat aceleaşi culturi bacteriene după încălzirea lor pentru a ucide bacteriile; fireşte, nu au fost înregistrate efecte asupra profilului metabolic ori asupra grosimii startului de mucus: este nevoie de bacterii vii pentru a produce asemenea efecte.
   Concluziile, cu aplicabilitate practică uşor de intuit, privesc interesantul rol al bacteriilor intestinale, de reglare a funcţiei barierei intestinale, a inflamaţiei metabolice şi a depozitelor de grăsime. Rămâne ca A. muciniphila, bacteria care-şi datorează numele microbiologului olandez Antonius Dirk Louis Akkermans (28 oct. 1940 – 21 aug. 2006), autorul manualului de ecologie microbiană moleculară, să confirme şi în studii la om.

Colecistectomia transvaginală nu afectează funcţia sexuală

   Un studiu2 publicat în numărul din mai al revistei JAMA Surgery aduce date interesante asupra chirurgiei endoscopice transluminale practicate prin orificii naturale. În speţă, este vorba de colecistectomia practicată transvaginal. Plecând de la avantaje precum absenţa cicatricilor, durere redusă şi timp mai scurt de recuperare, opţiunea pentru această tehnică le-a fost oferită femeilor care necesitau colecistectomie, într-un centru academic terţiar din SUA (autorii sunt afiliaţi Universităţii Yale). Într-o serie consecutivă de 47 de paciente cu vârsta medie de 39 de ani (18–65), a fost cuantificată calitatea vieţii şi funcţia sexuală. Rezultatele sunt încurajatoare pentru acest tip de intervenţie: comparativ cu datele de dinainte de intervenţie, funcţia sexuală feminină nu are de suferit în urma intervenţiei transvaginale, iar calitatea vieţii este fie aceeaşi, fie mai bună, la una şi la trei luni postoperator. O notă specială: am regăsit printre autorii acestui studiu pe dr. Lucian Panait, absolvent al Facultăţii de Medicină a Universităţii Ovidius din Constanţa, în prezent profesor asociat de chirurgie la Drexel University College of Medicine, aflat într-un stagiu de chirurgie minim invazivă la Universitatea Yale, la data la care a fost finalizat studiul citat.

Vitamina C nu tratează, dar previne guta

   Numărul din luna mai al revistei editate de American College of Rheumatology – Arthritis & Rheumatism publică un studiu3 interesant, contrazicând presupunerile anterioare, cum că vitamina C ar reduce nivelurile de acid uric şi urat la pacienţii cu gută. Astfel, suplimentarea dietei cu vitamina C, de sine stătătoare sau în combinaţie cu allopurinolul, are un efect foarte slab în scăderea nivelurilor serice de acid uric, fără însă ca acest efect să aibă vreo expresie clinică.
   Datele acestui studiu se adaugă celor deja obţinute prin administrarea vitaminei C la indivizi sănătoşi (fără gută), dar cu hiperuricemie, unde acidul ascorbic este, într-adevăr, eficace. Astfel, putem vorbi de prevenirea gutei, dar nu de tratarea ei cu vitamina C.
Notă autor:

1. Everard A, Belzer C, Geurts L, Ouwerkerk JP, Druart C, Bindels LB, Guiot Y, Derrien M, Muccioli GG, Delzenne NM, de Vos WM, Cani PD. Cross-talk between Akkermansia muciniphila and intestinal epithelium controls diet-induced obesity. Proc Natl Acad Sci U S A. 2013 May 13

2. Wood SG, Solomon D, Panait L, Bell RL, Duffy AJ, Roberts KE. Transvaginal cholecystectomy: effect on quality of life and female sexual function. JAMA Surg. 2013;148(5):435-8

3. Stamp LK, O’Donnell JL, Frampton C, Drake J, Zhang M, Chapman PT. Clinically insignificant effect of supplemental vitamin C on serum urate in patients with gout; a pilot randomised controlled trial. Arthritis Rheum. 2013 May;65(5)

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei
Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe