Newsflash

Noutăţi în cercetare

de - aug. 27 2013
Noutăţi în cercetare

Boala parodontală şi cancerul de colon

   Bacteria Gram negativă Fusobacterium nucleatum a fost asociată cu boala parodontală şi există unele rapoarte care fac indirect legătura şi cu unele cazuri de naştere prematură. Prezenţa lor în cavitatea orală este dublată şi de prezenţa la nivelul colonului, unde – după cum aflăm din două studii publicate miercuri (14 august) în revista Cell Host & Microbe – ar contribui la apariţia adenoamelor şi la malignizarea ulterioară a acestora.
   Primul studiu1 demonstrează modul în care F. nucleatum aderă la mucoasă, pe care o invadează, inducând un răspuns oncogenic şi inflamator, prin intermediul adezinei FadA, pe care o produce. La pacienţii cu adenoame şi adenocarcinoame colonice, nivelurile de expresie a genei FadA au fost de 10–100 de ori mai mari, comparativ cu grupul de control. În plus, cercetătorii au constatat că expresia FadA în cancerul colorectal se corelează foarte bine cu expresia oncogenelor şi a mediatorilor inflamaţiei, la nivelul colonului. Astfel, ipoteza avansată de autori este că s-ar putea influenţa evoluţia precoce a adenomului colonic şi s-ar putea preveni transformarea malignă a acestuia, prin blocarea legării adezinei FadA.
   În celălalt studiu2 vizând relaţia dintre F. nucleatum şi cancerul de colon, un grup de la Harvard şi Dana Farber Cancer Institute a încercat să determine dacă există sau nu o legătură cauzală între prezenţa bacteriei şi leziunea malignă. Astfel, într-un model murin de dezvoltare a unor tumori intestinale, Fusobacterium nucleatum a crescut rata de multiplicare tumorală şi a recrutat selectiv celule mieloide, care, la rândul lor, promovează creşterea tumorii. Pe de altă parte, bacteria studiată nu contribuie la carcinogeneză prin exacerbarea colitei sau a enteritei, spre deosebire de alte microorganisme colonice asociate anterior cu tumorile maligne.

Clivarea fibrinogenului declanşează alergia

   Găsim, în numărul de astăzi (16 august) al prestigioasei reviste Science, un foarte interesant studiu3, care contribuie substanţial la o mai bună înţelegere a mecanismelor fiziopatologice implicate în expresia inflamaţiei alergice. Mai exact, cercetătorii din Houston au reuşit să Fig. 1 – Imagine microscopică a unui dop de fibrină format în căile aeriene ale unui pacient astmatic, care blochează lumenul. Afecţiunea – bronşită plastică – rezultă din prezenţa în căile aeriene a proteinazelor, care clivează fibrinogenul; fibrina rezultată se depune şi se întăreşte, în timp, formând dopuri care obstruează lumenul (după dr. Martha Warnock)demonstreze modul în care sunt activaţi receptorii implicaţi apoi în generarea răspunsului alergic (TLR4 – Toll like receptor 4). Reacţia intermediară necesară pentru activarea TLR4 este cea de degradare a fibrinogenului. Produşii rezultaţi prin clivajul acestei molecule activează apoi TLR4 de la nivelul epiteliului respirator şi de pe macrofage, declanşând cascada inflamatorie (fig. 1). Proba acestui mecanism a fost dată de un model de rozătoare, la care au fost eliminaţi produşii de degradare a fibrinogenului: animalele, chiar expuse la spori fungici (alergeni importanţi) nu au mai manifestat simptome alergice.

Biomarker pentru fibroza hepatică

   Revista Immunity a publicat ieri online, în avans faţă de numărul de săptămâna viitoare, un studiu4 care demonstrează rolul central pe care îl joacă interleukina 33 în apariţia fibrozei hepatice (fig. 2). Plecând de la constatarea că nivelurile serice de IL-33 erau crescute la pacienţii cu afecţiuni hepatice, autorii au observat că, la şoareci, injectarea de IL-33 duce la acumularea de proteine ale matricii extracelulare în ficat, în vreme ce şoarecii lipsiţi genetic de IL-33 au fost protejaţi de fibroză. Cercetând modul în care se produc efectele nocive ale acestei interleukine, autorii studiului au descoperit că acestea se produc prin activarea celulelor limfoide înnăscute de tip 2 (ILC2) de la nivelul ficatului, care însă nu fuseseră niciodată anterior asociate cu afectarea hepatică. Mecanismul molecular prin care activarea acestor celule duce la remodelare tisulară şi fibroză este descris în articolul citat. Reţinem însă ca interesantă posibilitatea de a modula activitatea IL-33, pentru a controla procesul fibrotic de la nivelul ficatului.

Victime de poveste

   Tot mai multe studii recente dezvăluie câte ceva din partea nevăzută a violenţei pe care partenerii intimi o exercită asupra femeilor, cu urmări asupra sănătăţii fizice şi psihice, dar şi asupra copiilor aflaţi în proximitate. Este o latură ascunsă a comportamentelor sociale, ale cărei implicaţiiFig. 2 – Prezenţa IL-33 (maro) la nivelul ficatului fibrotic (după Tamar Mchedlidze şi colab.) pentru sănătate sunt importante. Iată cum, un articol5 publicat săptămâna aceasta în Journal of Women’s Health găseşte şi explicaţii oarecum surprinzătoare pentru persistenţa violenţei asupra femeilor în societatea modernă. Un roman publicat în 2011 sub pseudonimul E. L. James avea să bată toate recordurile de până atunci în privinţa vânzărilor. Fifty Shades of Grey (50 de nuanţe de gri, în traducere simplificată) a avut atât de mult succes la public, încât a devenit rapid prima parte a unei trilogii care s-a vândut în peste 70 de milioane de exemplare în toată lumea, depăşind comercial seria Harry Potter. Subiectul romanului este simplu: este urmărită povestea erotică dintre o tânără absolventă de facultate şi un magnat; succesul la public al seriei se datorează scenelor erotice explicite, care includ practici de BDSM (sado-masochism).
   Studiul la care ne referim aici utilizează definiţiile formulate de CDC pentru abuzul emoţional (intimidare, ameninţare, hărţuire, umilire) şi violenţa sexuală (relaţii sexuale neconsimţite, sub ameninţare sau sub influenţa drogurilor-alcoolului). Autoarele parcurg apoi întregul roman în această cheie, identificând la tot pasul exemple de violenţă sexuală. Personajul principal feminin prezintă reacţii tipice de femeie abuzată (ameninţări, identitate alterată, stres), devenind, pe parcursul poveştii, o victimă a relaţiei sale şi a partenerului intim. Cercetarea citată trage, astfel, un semnal de alarmă asupra standardelor periculoase pe care romanul amintit le perpetuează în cultura populară, în contextul în care cel puţin 25% din femei sunt victime ale violenţei partenerilor de viaţă.

Notă autor:

1. Rubinstein MR, Wang X, Liu W, Hao Z, Cai G, Han Y, W. Fusobacterium nucleatum promotes colorectal carcinogenesis
by modulating E-cadherin/Beta-catenin signaling via its unique FadA adhesin. Cell Host Microbe. 2013 Aug 14;14(2):195-206

2. Kostic AD, Chun E, Robertson L, Glickman JN, Gallini CA, Michaud M, Clancy TE, Chung DC, Lochhead P, Hold GL,
El-Omar EM, Brenner D, Fuchs CS, Meyerson M, Garrett WS. Fusobacterium nucleatum potentiates intestinal tumorigenesis and modulates the tumor immune microenvironment. Cell Host Microbe. 2013 Aug 14;14(2):207-15

3. Ongeri Millien V, Lu W, Shaw J, Yuan X, Mak G, Roberts L, Song LZ, Knight JM, Creighton CJ, Luong A, Kheradmand F, Corry DB. Cleavage of fibrinogen by proteinases elicits allergic responses through Toll-like receptor 4. Science. 2013 Aug 16;341(6147):792-6

4. Mchedlidze T, Waldner M, Zopf S, Walker J, Rankin AL, Schuchmann M, Voehringer D, McKenzie ANJ, Neurath MF,
Pflanz S, Wirtz S. Interleukin-33-dependent innate lymphoid cells mediate hepatic fibrosis. Immunity. 2013 Aug 15

5. Bonomi AE, Altenburger LE, Walton NL. „Double Crap!“ Abuse and Harmed Identity in Fifty Shades of Grey. J Womens Health (Larchmt). 2013 Aug 11

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe