Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Noutăţi în cercetare

Handicapul sărăciei

   Sunt săracii mai... proşti? Şi acum nu ne referim la opoziţia cu „băieţii deştepţi“, care ajung prosperi în România, ci la un studiu1 apărut astăzi (30 august) în prestigioasa revistă Science. Autorii au plecat de la observaţia că acţiunile persoanelor sărace au adesea efecte paradoxale, accentuând, de pildă, paupertatea, în loc să conducă la prosperitate. Pentru a dovedi o relaţie cauzală (şi nu doar corelativă) între abilităţile cognitive şi sărăcie, autorii au desfăşurat o serie de studii interesante.
   Într-o primă fază, au fost gândite câteva scenarii, la care au fost invitaţi să răspundă cumpărători dintr-un mall din New Jersey. Unul din scenarii era legat de reparaţii (ipotetice) aduse unui autoturism. Atât respondenţii cu venituri scăzute, cât şi cei cu confort financiar au obţinut scoruri bune la testele cognitive pe care le-au dat în timp ce căutau o rezolvare la scenariul primit. Dar asta numai atunci când costurile din scenariu erau mici; atunci când costurile reparaţiilor au fost mari, scorurile obţinute de respondenţii cu venituri mici la testele cognitive au fost semnificativ mai mici, în vreme ce persoanele cu venituri mari au avut rezultate constant bune. Interesant este că, eliminând aspectul financiar al scenariului, rezultatele testelor cognitive au fost aceleaşi indiferent de venituri. În schimb, ridicând miza experimentului şi oferind 25 de cenţi pentru fiecare răspuns corect la testele cognitive, rezultatul înregistrat de cercetători a fost unul neaşteptat: tocmai persoanele cu venituri modeste, care ar fi avut cel mai mult nevoie de bani, au avut mai multe greşeli decât în celelalte circumstanţe şi decât persoanele fără dificultăţi financiare.
   Experimentul din mall-ul american a fost apoi urmat de o cercetare realizată în India, în mediul rural. Micii fermieri care cultivau trestie de zahăr au fost invitaţi să răspundă la aceleaşi teste cognitive ca şi cumpărătorii americani, întâi înainte de recoltă, ulterior şi după ce au fost plătiţi pentru munca de peste an. Rezultatele au fost net mai bune după rezolvarea chestiunilor financiare. Pentru a elimina posibila influenţă a „învăţării“ testului asupra rezultatului, acelaşi test a fost administrat unui alt lot de mici fermieri, după obţinerea banilor pe recoltă; rezultatele au fost similare celor obţinute de predecesori, la al doilea test.
   Discutând rezultatele înregistrate, autorii studiului citat compară deficitul cognitiv asociat evocării problemelor financiare cu efectele pierderii unei nopţi întregi de somn. Calibrând rezultatele, aceasta ar corespunde unei scăderi cu aproximativ 13 puncte a coeficientului de inteligenţă. Pentru autorităţi, această perspectivă are implicaţii importante. Persoanele cu dificultăţi financiare trebuie adesea să completeze formulare complicate, să se pregătească pentru interviuri lungi sau să descifreze diverse reglementări, activităţi care consumă resurse cognitive importante. Intervenţii simple, precum furnizarea de ajutor la completarea formularelor, simplificarea birocraţiei şi chiar reamintirea unor informaţii pot fi în mod special utile persoanelor cu venituri modeste şi dificultăţi financiare. Apoi, sincronizarea unor acţiuni cu ciclul agricol ar putea maximiza beneficiile potenţiale, atunci când agricultorii ar trebui să ia decizii financiare (investiţii) după ce au încasat banii pe recoltă.
   Într-un editorial2 publicat în acelaşi număr al revistei Science, Kathleen Vohs, de la University of Minnesota, face, dincolo de o serie de speculaţii asupra cărora nu ne vom opri aici, şi o observaţie interesantă: estimările recente (Banca Mondială, aprilie 2013) arată că aproximativ 20% din populaţia lumii trăieşte în sărăcie; cu alte cuvinte, unul din cinci oameni nu îşi poate folosi capacitatea mentală de care dispune.

Moarte pe propria răspundere

   Nu e bine să părăseşti spitalul înainte ca medicul să indice externarea. O regulă de bun-simţ, pe care însă nu toţi pacienţii o respectă. Iată că un amplu studiu3 publicat săptămâna aceasta în Canadian Medical Association Journal vine şi cu dovezi, pentru scepticii care nu vedeau ceva rău în a părăsi spitalul „la cerere“. În perioada 1990–2009, din aproape două milioane de internări înregistrate în provincia Manitoba, 21.417 s-au finalizat cu externări la solicitarea pacienţilor. Analiza comparată şi ponderată a arătat un risc de deces de 2,5 ori mai mare la 90 de zile, pentru pacienţii plecaţi pe proprie răspundere din spital, faţă de pacienţii care au urmat indicaţiile; riscul de reinternare, în primele 30 de zile de la externarea la cerere, este de trei ori mai mare decât la externarea cu indicaţie medicală. Iată deci câteva date de care ar trebui să ţină seama nu doar pacienţii ce se vor acasă, ci şi medicii, care au responsabilitatea de a le prezenta bolnavilor riscurile la care se expun plecând din spital.

Diversitatea bacteriilor noastre  este corelată cu obezitatea

   Nature, în numărul de joia aceasta (29 august), publică două interesante studii privind diversitatea genică a microbiotei intestinale umane. Primul studiu4 a comparat compoziţia genetică a florei intestinale la un lot de 123 de persoane non-obeze, comparativ cu 169 de persoane obeze. Interesant, persoanele cu o diversitate redusă a tulpinilor bacteriene (23% din populaţie) sunt caracterizate prin adipozitate generală marcată, rezistenţă la insulină, dislipidemie şi un fenotip inflamator mai pronunţat, în comparaţie cu persoanele cu tulpini bacteriene variate. Prin rezultatele comunicate, studiul furnizează dovezi asupra legăturii dintre alterarea microbiomului intestinal şiBeneficiile diversităţii bacteriene intestinale (după Fang şi Evans)definirea unor subgrupuri de indivizi adulţi cu profiluri de risc metabolic diferite, oferind un posibil răspuns pentru eterogenitatea caracteristică fenotipurilor cu ţesut adipos crescut.
   Al doilea studiu5 publicat ieri în Nature pe tema microbiomului intestinal a vizat influenţa pe care o au asupra acestuia modificările dietei. Intervenţiile prin intermediul alimentaţiei s-au realizat la un grup de 38 de persoane obeze şi 11 supraponderale. Interesant este că, prin dietă, a putut fi influenţată diversitatea genică a bacteriilor intestinale, dar şi fenotipul clinic, fără a influenţa foarte mult markerii inflamatori. Studiul confirmă însă faptul că includerea în dietă, în proporţii crescute, a alimentelor bogate în fibre (fructe şi legume), are ca rezultat direct creşterea diversităţii bacteriene, indirect ameliorând unele simptome asociate obezităţii.
   Despre implicarea bacteriilor în metabolism şi asocierea unor specii cu fenotipurile obeze citim şi într-un editorial6 publicat în acelaşi număr al revistei. Autorii se întreabă dacă diversitatea genică ridicată a bacteriilor intestinale este o consecinţă a sănătăţii metabolice sau oferă protecţie împotriva progresiei bolii. În această a doua eventualitate, conversia către un număr redus de gene ar fi o indicaţie a riscului sau chiar un factor declanşator al cascadei patologice metabolice. Este clar însă că facem paşi mari spre a înţelege relaţia simbiotică pe care organismul uman o are cu microbiota intestinală, iar alimentaţia pro- şi prebiotică va fi, fără dubiu, medicamentul metabolic al viitorului.

Sistemul de îngrijiri în AVC

   Semnalăm, pentru cititorii interesaţi, publicarea în revista Stroke, sub egida comună a American Heart Association şi American Stroke Association, a unui important document7 de poziţie privind interacţiunile din interiorul sistemului de îngrijire a accidentelor vasculare cerebrale. Mai ales în contextul în care şi România doreşte să iniţieze un program naţional de stroke, subiectul va fi abordat pe larg în cadrul rubricii specializate – „Creierul vascular“ – realizate de acad. Constantin Popa.
1. Mani A, Mullainathan S, Shafir E, Zhao J. Poverty impedes cognitive function. Science.
2013 Aug 30;341(6149):976-80

2. Vohs KD. The poor’s poor mental power. Science. 2013 Aug 30;341(6149):969-70

3. Garland A, Ramsey CD, Fransoo R, Olafson K, Chateau D, Yogendran M, Kraut A. Rates of readmission and death associated with leaving hospital against medical advice: a population-based study. CMAJ. 2013 Aug 26

4. Le Chatelier E, Nielsen T, Qin J, Prifti E, et al. Richness of human gut microbiome correlates with metabolic markers. Nature. 2013 Aug 29;500(7464):541-6

5. Cotillard A, Kennedy SP, Kong LC, Prifti E, Pons N, et al. Dietary intervention impact on gut microbial gene richness. Nature. 2013 Aug 29;500(7464):585-8

6. Fang S, Evans RM. Wealth management in the gut. Nature. 2013 Aug 29;500(7464):538-9

7. Higashida R, Alberts MJ, Alexander DN, Crocco TJ, Demaerschalk BM, Derdeyn CP, Goldstein LB, Jauch EC, Mayer SA, Meltzer NM, Peterson ED, Rosenwasser RH, Saver JL, Schwamm L, Summers D, Wechsler L, Wood JP; on behalf of the American Heart Association Advocacy Coordinating Committee. Interactions within stroke systems of care: a policy statement from the American Heart Association/American Stroke Association. Stroke. 2013, Aug 29

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.