Newsflash

Noutăţi în cercetare

de Dr. A. M. - sept. 13 2013
Noutăţi în cercetare

Vizualizarea intraoperatorie  a tumorilor infiltrative

 

  Puţine cercetări chirurgicale mai au, în prezent, potenţialul de a revoluţiona practica clinică. Asta deoarece tehnicile au fost demult optimizate, ergonomizate, perfecţionate, astfel încât singurele îmbunătăţiri mai pot veni doar din partea echipamentelor utilizate în timpul intervenţiilor, fie că este vorba de dispozitive robotice operatorii, de procesoare puternice, care analizează în timp real un volum uriaş de date captate prin senzori miniaturali, sau de noi metode imagistice performante. Semnalam, astfel, în urmă cu aproape două luni, o cercetare interesantă despre un bisturiu inteligent, care poate diagnostica tumorile maligne în timp ce le rezecă. Iată că miercuri (4 septembrie), în aceeaşi revistă – Science Translational Medicine – a fost publicat un nou studiu1 interesant, despre cum pot fi vizualizate intraoperator, în timp real, tumorile cerebrale.
  Intervenţiile ce vizează extirparea tumorilor cerebrale infiltrative se lovesc de o dificultate majoră: diferenţierea ţesutului sănătos de cel tumoral. Spre deosebire de chirurgia altor organe, rezecţiile de la nivelul creierului nu pot fi făcute cu aceeaşi limită de siguranţă oncologică, deoarece rezecţia cerebrală largă nu ar fi compatibilă cu supravieţuirea sau cu funcţionarea acceptabilă a pacientului. Iată însă că studiul realizat de grupul de la Harvard şi de la Ann Arbor (Universitatea din Michigan) descrie cum poate fi utilizată microscopia SRS (utilizând spectroscopia Raman) pentru a discrimina ţesutul tumoral de cel sănătos, pe baza diferenţelor histologice şi biochimice, fără a utiliza substanţe adiţionale care să faciliteze vizualizarea prin legarea de ţesutul tumoral (fig. 1).
  Cercetările au plecat de la diferenţierea, prin microscopia SRS, a ţesutului cerebral de glioblastomul de origine umană, într-un model murin. Pasul următor a constat în verificarea corelaţiei dintre diagnosticul stabilit in vivo prin microscopia SRS şi cel histologic, ex vivo, stabilit prin coloraţia cu hematoxilin-eozină. Rezultatele s-au corelat în grad foarte înalt – 98% din cazuri. În fine, metoda astfel verificată a fost aplicată intraoperator, in vivo, la şoareci la care marginile tumorale nu au putut fi stabilite prin metodele standard.
  Problema care se pune, înainte de iniţierea vreunui studiu clinic, este legată de dimensiunile prea mari ale sondei şi de instabilitatea sistemului laser utilizat la microscopia SRS, însă cercetătorii speră să găsească soluţii care să permită utilizarea clinică a metodei descrise.

Neuroplasticitate la vârsta a treia

  Nature a publicat, în numărul de ieri (5 septembrie), un studiu2 care arată cum ar putea fi recuperat declinul în controlul cognitiv şi în realizarea simultană a mai multor activităţi(multitasking), asociat vârstei, cu ajutorul unui antrenament bazat pe un joc video – NeuroRacer (fig. 2). Cu ajutorul unei variante adaptative a jocului 3D, cercetătorii au realizat un antrenament de tip multitasking la adulţi cu vârste cuprinse între 60 şi 85 de ani. NuFig. 2 – Participant la studiu, jucând NeuroRacer (Foto: Gazzaley şi colab.) doar că au reuşit obţinerea unor niveluri de control cognitiv superioare celor înregistrate la un grup de control cu vârsta de 20 de ani, dar efectele s-au păstrat timp de şase luni. Mai mult, beneficiile antrenamentului s-au extins şi asupra unor abilităţi neincluse în acest program, precum atenţia susţinută şi memoria de lucru.

  Esenţial însă, pentru această cercetare, este că dovedeşte existenţa unei neuroplasticităţi robuste a sistemului prefrontal de control cognitiv la persoanele în vârstă, oferind totodată, prin acest joc video, nu doar un mijloc de evaluare a abilităţilor cognitive la orice vârstă, ci şi un instrument valoros de ameliorare a acestora.

Bacteriile modulează metabolismul

  Numărul studiilor care vizează microbiota intestinală a crescut exponenţial în ultima perioadă, iar rezultatele nu întârzie să apară. Chiar dacă suntem încă departe de a înţelege exact modul în care interacţionăm cu bacteriile din noi, pare că ne apropiem de momentul în care vom putea obţine silueta dorită manipulând microorganismele şi alimentele ingerate.
  Astăzi (6 septembrie), în Science, un studiu3 aduce dovezi interesante în privinţa faptului că flora intestinală modulează metabolismul. Cel puţin la şoareci aşa se întâmplă, căci vorbim de o cercetare efectuată pe un model murin. Plecând de la perechi de gemeni umani discordanţi din punctul de vedere al metabolismului (slab vs. obez), a fost transplantată microbiota fecală la şoareci microbiologic sterili şi s-a observat că fenotipurile metabolice respective sunt transmisibile. În plus, atunci când flora intestinală a unui şoarece suferind de obezitate a fost transferată unui şoarece care împărţea cuşca cu un geamăn ce primise flora de la corespondentul slab al cuplului de gemeni discordanţi metabolic, s-a observat că acesta nu mai dezvoltă fenotipul metabolic Fig. 3 – A. Şoarecii microbiologic sterili au fost inoculaţi cu microbiota obţinută de la gemeni umani discordanţi metabolic; animalele care au primit microbiota de la obezi (roşu) au dezvoltat adipozitate crescută, în vreme ce microbiota de la persoanele slabe a dus la acelaşi fenotip şi la şoareci (albastru). B. Animalele hrănite corespunzător au fost invadate de bacteriile fenotipului slab, chiar dacă au primit doar bacteriile asociate cu obezitatea, atunci când au împărţit cuşca cu animale la care fuseseră transferate bacteriile specifice fenotipului slab (albastru şi roşu). (după Walker şi Parkhill)specific obezităţii, explicaţia constând în invazia unor specii bacteriene din filumul Bacteroidetes, de la şoarecii care au primit microbiota de la fenotipul slab, la gemenii lor ce au primit microbiota obezilor, însă numai dacă animalele au primit o dietă bogată în fibre şi cu un conţinut redus de grăsimi. Cu alte cuvinte, s-a reuşit demonstrarea directă a modulării modificărilor metabolice de către microbiota intestinală.
  Rezultatele obţinute în studiul citat sunt explicate într-un editorial4 publicat în acelaşi număr al revistei (fig. 3).

Notă autor:

1. Ji M, Orringer DA, Freudiger CW, Ramkissoon S, Liu X, Lau D, Golby AJ, Norton I, Hayashi M, Agar NYR, Young GS, Spino C, Santagata S, Camelo-Piragua S, Ligon KL, Sagher O, Xie XS. Rapid, label-free detection of brain tumors with stimulated Raman scattering microscopy. Sci Transl Med. 2013 Sep 4;5(201):201ra119

2. Anguera JA,. Boccanfuso J, Rintoul JL, Al-Hashimi O, Faraji F, Janowich J, Kong E, Larraburo Y, Rolle C, Johnston E, Gazzaley A. Video game training enhances cognitive control in older adults. Nature. 2013 Sep 5;501(7465):97-101

3. Ridaura VK, Faith JJ, Rey FE, Cheng J, Duncan AE, Kau AL, Griffin NW, Lombard V, Henrissat B, Bain JR, Muehlbauer MJ, Ilkayeva O, Semenkovich CF, Funai K, Hayashi DK, Lyle BJ, Martini MC, Ursell LK, Clemente JC, Van Treuren W, Walters WA, Knight R, Newgard CB, Heath AC, Gordon JI. Gut microbiota from twins discordant for obesity modulate metabolism in mice. Science. 2013 Sep 6;341(6150):1241214

4. Walker AW, Parkhill J. Fighting obesity with bacteria. Science. 2013 Sep 6;341(6150):1069-70

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe