Newsflash

Noutăţi în cercetare

de - oct. 28 2013
Noutăţi în cercetare

Protecţie naturală împotriva iradierii

   Cum ar fi să?… Cu întrebarea aceasta se deschide drumul către descoperirile care apoi fac istorie. Cum ar fi să avem un medicament care să protejeze împotriva radiaţiilor? Da, aţi citit bine. Iar răspunsul surprinzător vine din Proceedings of the National Academy of Sciences of the USA, care a publicat săptămâna aceasta un studiu1 experimental pe mamifere mici şi culturi celulare. Substanţa miraculoasă (deşi termenul nu are ce căuta în ştiinţă, îl folosim aici cu sensul „extraordinar“) este 3,3’-diindolilmetanul (DIM), un agent derivat din crucifere (varză, conopidă, broccoli etc.). Administrat într-un regim multidoză, la şobolani, DIM a protejat animalele de dozele letale de radiaţie la care au fost expuse (până la 13 Gy), atunci când substanţa a fost administrată cu până la 24 de ore înainte sau după expunerea la radiaţiile Gamma. Experimentul principal a constat în iradierea unui lot de şobolani cu o doză de 13 Gray şi administrarea, la 10 minute postexpunere, a primei injecţii zilnice de DIM dintr-un regim de 14 zile. Rezultatul? Toate animalele netratate au murit în primele zece zile, în vreme ce din lotul tratat, la 30 de zile, erau încă în viaţă 60% din animale.
   Mai departe, datele obţinute nu au făcut decât să confirme rezultatele iniţiale, oferind însă detalii suplimentare. Astfel, efectul protector al DIM s-a menţinut şi la administrarea la intervale de până la 24 de ore pre- sau postexpunere, cu un efect dependent de doză, supravieţuirea variind totodată şi cu doza de radiaţie administrată animalelor.
   Frumuseţea acestui studiu nu se opreşte însă aici. Concentraţiile submicromolare fiziologice ale DIM şi-au dovedit efectul protector împotriva efectelor radiaţiei în culturi celulare. Mai mult, autorii au realizat un transplant de celule maligne din cancerul de sân, de la om la şobolan, iar administrarea DIM nu a avut efect protector asupra celulelor astfel transplantate.
   Cu alte cuvinte, prin studiul publicat în PNAS, se demonstrează existenţa unei substanţe ce poate fi extrasă din crucifere (al cărei principal rol este de activare rapidă a unei kinaze nucleare responsabile cu reglarea răspunsului faţă de lezarea ADN şi stresul oxidativ) şi care, administrată în concentraţii sigure, fără efecte nocive, asigură un efect radioprotector consistent. Substanţa, care a fost deja administrată în siguranţă la om, în alte studii, ar putea fi indicată în situaţiile de iradiere accidentală, dar şi în radioterapia tumorilor maligne.

Marea petrecere a creierului

   Biologia ne-a dovedit că păstrarea unor funcţii, de-a lungul evoluţiei speciilor, se face în măsura în care acestea sunt esenţiale sau joacă un rol important pentru supravieţuire. Somnul este una din aceste caracteristici conservate în regnul animal, ceea ce sugerează asocierea sa cu o funcţie vitală. Această prezumţie nu a fost însă dovedită şi, cu toate că ştim din propria experienţă cât de important este somnul pentru buna noastră funcţionare cotidiană, explicaţiile ne lipsesc. Mai exact, ne-au lipsit până acum, deoarece un studiu2 publicat în numărul de astăzi al prestigioasei reviste Science ne oferă tocmai piesa care ne lipsea din puzzle-ul înţelegerii noastre asupra fiziologiei somnului.
   Cu ajutorul unor tehnici avansate de evaluare in vivo în timp real, un grup de la Departamentul de neurochirurgie al Universităţii din Rochester (New York) a demonstrat, pe un model murin, o expansiune importantă a spaţiului interstiţial de la nivelul ţesutului cerebral în timpul somnului, cu nu mai puţin de 60%, având ca rezultat o creştere semnificativă a schimbului realizat între lichidul cefalorahidian şi fluidul interstiţial (fig. 1). Fluxul crescut din timpul Fig. 1 – Variaţia de volum: spaţiul interstiţial (extracelular) din cortexul de şoarece creşte de la 14% din volumul creierului la animalul treaz, la 23% în timpul somnului, permiţând astfel evacuarea rapidă a metaboliţilor şi a produşilor potenţial toxicisomnului face ca inclusiv clearance-ul amiloidului beta să se realizeze la o cotă importantă. În fapt, studiul american răspunde la întrebarea legitimă privind rolul şi importanţa somnului: este vorba de un efect restaurator, produs prin înlăturarea semnificativă a compuşilor cu potenţial neurotoxic acumulaţi peste zi la nivelul sistemului nervos central.
   Explicaţia plastică oferită de conducătoarea studiului, prof dr. Maiken Nedergaard, este că „având la dispoziţie o energie limitată, pare că creierul trebuie să aleagă între două stări funcţionale – treaz şi conştient sau adormit şi în mentenanţă. E ca şi cum ai da o petrecere: fie ai oaspeţi şi stai alături de ei, fie faci curat în casă, dar nu le poţi face pe amândouă simultan“.
   Într-un editorial3 publicat în acelaşi număr al revistei, prof. dr. Suzana Herculano-Houzel (Rio de Janeiro) crede că studiul lui Xie şi colab. ar trebui să stârnească interesul cercetătorilor asupra clearance-ului metaboliţilor în funcţie de stare, cu implicaţii în studiul migrenelor, epilepsiei şi insomniei. O posibilitate interesantă ar fi apariţia unor medicamente care să faciliteze clearence-ul în starea de veghe. O altă perspectivă interesantă este cea a studierii variaţiilor dintre specii în durata somnului (de la 20 de ore la lilieci, la patru ore la girafe). Nu în ultimul rând, e interesant de văzut în ce măsură se reflectă în capacitatea de a sta treaz pentru mai multă vreme mărimea (volumul) creierului, dat fiind că suprafaţa de schimb dintre spaţiul interstiţial şi lichidul cefalorahidian este prea puţin variabilă, volumul mai mare al creierului putând, în schimb, să joace rolul unui rezervor de acumulare a metaboliţilor între două episoade de curăţenie (a se citi: de somn).

Anevrismele cerebrale nerupte sunt frecvente

   Annals of Internal Medicine a publicat, în numărul de marţi (15 octombrie), un interesant studiu4 realizat la Shanghai, în care aproape 5.000 de persoane cu vârste de 35–75 de ani (lot randomizat) au fost investigate prin angio-IRM, pentru identificarea anevrismelor cerebrale nerupte, din iunie 2007 până în iunie 2011. Prevalenţa anevrismelor a fost de 7% în lotul studiat, 5,5% la bărbaţi şi 8,4% la femei. Majoritatea covârşitoare (81%) a anevrismelor cerebrale a fost localizată la nivelul arterei carotide interne, iar 90,2% din ele nu aveau un diametru mai mare de 5 mm.
   Studiul este important, deoarece datele existente în literatură variază foarte mult, în funcţie de loturile studiate, principala limitare a diagnosticului anevrismelor nerupte fiind costul ridicat al investigaţiei imagistice.

Cutia cu surprize

   Remediile naturiste comercializate în America de Nord sunt adesea contaminate cu alte plante decât cele trecute pe etichetă. Un studiu genetic5 publicat recent în BMC Medicine relevă că aproape 60% din cele 44 de produse comercializate de 12 companii conţineau ADN al unor plante ce nu figurau pe etichete. Mai mult, unele dintre plantele care au contaminat respectivele produse naturiste ridicau probleme serioase pentru sănătatea consumatorilor. Cu alte cuvinte, majoritatea produselor din plante testate erau de calitate proastă, cu substituţia sau contaminarea speciilor trecute pe etichetă, dar şi cu utilizarea importantă a unor plante „de umplutură“.

Metoclopramidul este sigur în primul trimestru de sarcină

   Cazurile de disgravidie de prim trimestru sunt frecvente, dar adesea uşoare. Cazurile grave, care nu afectează decât una din zece femei, se manifestă prin vărsături incoercibile şi deshidratare şi pot duce chiar la pierderea sarcinii, în absenţa administrării unui tratament antiemetic. Cu toate acestea, medicii se feresc să prescrie metoclopramid, de teama unor posibile efecte teratogene. Un studiu danez6 publicat în Journal of the American Medical Association a selectat, din registrul naţional care include, pentru perioada 1997–2011, o cohortă de sarcini în care a fost administrat Fig. 2 – Model murin de miozită, la care s-a administrat vanco-800CW. La membrul posterior stâng, a fost indusă infecţia cu E. coli, în vreme ce la membrul posterior drept infecţia a fost indusă de S. aureus. Ambele tulpini bacteriene erau producătoare de luciferază (bioluminiscenţă albastră), în vreme ce fluorescenţa produsă de legarea vancomicinei este reprezentată cu roşu.metoclopramid, cuplată cu un lot de patru ori mai mare de sarcini în care nu s-a administrat antiemeticul. Din 28.486 de femei care au primit metoclopramid în primul trimestru de sarcină, 721 au născut un copil cu o malformaţie congenitală majoră (25,3‰), comparativ cu 3.024 de cazuri la 113.698 de femei neexpuse la medicament (26,6‰). Concluzia este că metoclopramidul administrat în primul trimestru de sarcină nu s-a asociat cu un risc crescut de malformaţii congenitale majore sau de moarte a produsului de concepţie.

Antibiotice fluorescente

   Într-un interesant studiu7 publicat marţi (15 octombrie) în Nature Communications, un grup de cercetare european descrie o interesantă metodă de vizualizare in vivo a infecţiei bacteriene invazive, prin administrarea unui antibiotic etichetat fluorescent. Este vorba de vancomicina fluorescentă (vanco-800CW), care se leagă specific de bacteriile Gram-pozitive, permiţând astfel vizualizarea infecţiei în timp real (fig. 2). Studiul de faţă demonstrează şi puterea metodei propuse de a discrimina între infecţie şi inflamaţie, urmând, probabil, ca antibioticul fluorescent să-şi dovedească eficienţa în studii clinice.


Notă autor:

1. Fan S, Meng Q, Xu J, Jiao Y, Zhao L, Zhang X, Sarkar FH, Brown ML, Dritschilo A, Rosen EM. DIM (3,3’-diindolylmethane) confers protection against ionizing radiation by a unique mechanism. Proc Natl Acad Sci U S A. 2013 Oct 14

2. Xie L, Kang H, Xu Q, Chen MJ, Liao Y, Thiyagarajan M, O’Donnell J, Christensen DJ, Nicholson C, Iliff JJ, Takano T, Deane R, Nedergaard M. Sleep drives metabolite clearance from the adult brain. Science. 2013 Oct 18;342(6156):373-7

3. Herculano-Houzel S. Sleep it out. Science. 2013 Oct 18;342(6156):316-7

4. Li MH, Chen SW, Li YD, Chen YC, Cheng YS, Hu DJ, Tan HQ, Wu Q, Wang W, Sun ZK, Wei XE, Zhang JY, Qiao RH, Zong WH, Zhang Y, Lou W, Chen ZY, Zhu Y, Peng DR, Ding SX, Xu XF, Hou XH, Jia WP. Prevalence of unruptured cerebral aneurysms in Chinese adults aged 35 to 75 years: A cross-sectional study. Ann Intern Med. 2013 Oct 15;159(8):514-521

5. Newmaster SG, Grguric M, Shanmughanandhan D, Ramalingam S, Ragupathy S. DNA barcoding detects contamination and substitution in North American herbal products. BMC Med. 2013 Oct 11;11(1):222

6. Pasternak B, Svanström H, Mølgaard-Nielsen D, Melbye M, Hviid A. Metoclopramide in pregnancy and risk of major congenital malformations and fetal death. JAMA. 2013 Oct 16;310(15):1601-11

7. van Oosten M, Schäfer T, Gazendam JAC, Ohlsen K, Tsompanidou E, de Goffau MC, Harmsen HJM, Crane LMA, Lim E, Francis KP, Cheung L, Olive M, Ntziachristos V, van Dijl JM, van Dam GM. Real-time in vivo imaging of invasive- and biomaterial-associated bacterial infections using fluorescently labelled vancomycin. Nat Commun. 2013 Oct 15;4:2584

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe