Newsflash

Noutăţi în cercetare

de - nov. 6 2013
Noutăţi în cercetare

Taxă pe zahăr?

   Despre o posibilă taxă pe fast-food s-a tot vorbit în România. De propunerea lansată, cu ani în urmă, de un secretar de stat din Ministerul Sănătăţii, deşi a stârnit discuţii aprinse la vremea ei, nu s-a ales decât praful, deoarece lobby-ul industriei alimentare, nepriceperea şi dezinteresul politicienilor şi, în general, absenţa unor specialişti care să gândească politici publice de sănătate şi educaţie pentru următoarele decade au făcut ca subiectul să fie repede uitat. Fără vreo cercetare serioasă.
   Iată însă că un studiu1 publicat astăzi (1 noiembrie) în British Medical Journal realizează analiza unei astfel de situaţii ipotetice: ce s-ar întâmpla dacă s-ar institui o taxă de 20% la comercializarea băuturilor îndulcite cu zahăr. Modelul descris de grupul de la Oxford ar avea ca rezultat scăderea cu circa 180.000 a numărului de britanici obezi (o reducere cu 1,3%) şi cu aproximativ 285.000 a numărului de persoane supraponderale (0,9%). Deloc neglijabil, introducerea unei astfel de taxe (o acciză) ar însemna şi obţinerea unor venituri de circa 276 de milioane de lire sterline. Analiza a mai relevat şi faptul că efectul cel mai important s-ar obţine la populaţia tânără (deci câştigul pentru sănătate ar fi maxim, pe termen lung), fără diferenţe importante în funcţie de venitul anual. Concluzia: taxarea băuturilor îndulcite cu zahăr este o măsură populaţională promiţătoare împotriva obezităţii, în special la tineri.
   Editorialul2 ce însoţeşte studiul de la Oxford este semnat de un specialist în medicină populaţională, de la Harvard. Acesta se întreabă dacă decidenţii ar putea implementa o taxă atât de mare, ţinând cont că, în prezent, cele existente în SUA şi în Europa sunt mult sub 10%; mai mult, Danemarca, singura ţară europeană care stabilise o taxă ridicată, a anulat decizia, de teamă că populaţia ar putea cumpăra produse fără taxă din ţările vecine. Este nevoie, însă, de studii reale, care să confirme previziunile unui astfel de model. Şi, crede profesorul Jason P. Block, acesta ar putea fi implementat în Marea Britanie sau în alte ţări care au luat în discuţie o asemenea posibilitate (iar aici România este amintită alături de Irlanda şi de Belgia). Ar putea fi implementat, de acord, dar nu de politicienii lipsiţi de viziune care au cedat până şi în faţa lobby-ului industriei tutunului.

Riscuri de sângerare mai mici

   Am trecut peste uimirea iniţială – de a vedea studii asemănătoare, realizate de acelaşi grup, prin aceeaşi metodologie, pe aceeaşi temă, dar publicate în reviste diferite (şi nu orice reviste) în aceeaşi săptămână – doar pentru că este importantă concluzia pe care autorii au simţit, se pare, nevoia să o... disemineze cât mai bine.
   Metaanaliza3 din PLOS ONE, în care au fost incluse trei studii clinice randomizate, totalizând 14.527 de pacienţi, a comparat noile anticoagulante orale (apixaban, dabigatran şi rivaroxaban) cu warfarina, ajungând la concluzia că, deşi poate că nu sunt mai eficace decât aceasta în prevenţia secundară a accidentului vascular cerebral ischemic la pacienţii cu istoric de ischemie cerebrovasculară, noile medicamente au un risc mai scăzut de hemoragie intracraniană.
   Cealaltă metaanaliză4, publicată trei zile mai târziu în JAMA Neurology, a inclus şase studii clinice (unul cu dabigatran, două cu rivaroxaban şi trei cu apixaban), totalizând 57.491 de pacienţi. Noile anticoagulante orale au fost uniform asociate cu o reducere generală a hemoragiilor intracraniene atunci când au fost utilizate pentru prevenţia AVC în fibrilaţia atrială. Concluzia autorilor este că medicamentele noi ar trebui să fie tratamentul de elecţie pentru pacienţii cu risc înalt de hemoragie intracraniană.
   Desigur, discuţia nu ar trebui să se oprească aici. Chiar dacă riscul de hemoragie este mai mic, controlul unei asemenea complicaţii este aproape imposibil şi finalul este – cel mai adesea – infaust. Practic, nu există încă un antidot pentru aceste noi anticoagulante orale, fapt ce ar trebui luat în consideraţie de medicii prescriptori, atunci când citesc rezultatele metaanalizelor publicate săptămâna aceasta de grupul din New York/Rhode Island/Texas.

Calculatorul dendritic

   Frumuseţea ştiinţei rezidă în faptul că se bazează pe ipoteze, care pot fi false sau adevărate, pe reguli şi pe diverse concepte, dar nu pe dogme. Acesta este, poate, unul din lucrurile care nu ţi se spun explicit, atunci când studiezi medicina, dar poate că ar fi util de amintit. Un exemplu vine dintr-un interesant studiu5 publicat în Nature acum câteva zile. Se credea, până acum, că impulsurile nervoase circulă de la receptor, pe căile aferente, către centri, unde grupuri de neuroni conlucrează obligatoriu la prelucrarea semnalului. Nu se ştia până acum că tocmai calea pe care circulă acest semnal ar putea juca un rol în interpretarea informaţiei şi nu doar în transmiterea nealterată a impulsului. Studiul la care ne referim demostrează (folosind, într-un model murin, înregistrări directe in vivo de la nivelul dendritelor neuronilor piramidali din cortexul vizual primar din timpul procesării senzoriale) că dendritele joacă un rol-cheie în sortarea şi interpretarea avalanşei de informaţii recepţionate de un neuron (fig. 1–2). După cum îşi descriu autorii descoperirea, „Dendritele acţionează ca nişte minicalculatoare ce detectează şi amplifică anumite tipuri de informaţie“. Este deci posibil, ca dendritele să joace un rol important în selectarea şi modularea informaţiei (cel puţin a celei senzoriale), iar metodele descrise în studiul din Nature vor putea genera alte studii interesante în viitorul apropiat.

„Babeş-Bolyai“ în Science

   Semnalăm apariţia, în numărul de astăzi (1 noiembrie) al prestigioasei reviste Science, a unui interesant grupaj de review-uri şi editoriale cu tema: „The heavily connected brain“. Seria articolelor este deschisă de un review6 ce are doi coautori absolvenţi ai Universităţii „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca. Zoltán Toroczkai a absolvit în 1992 cursurile Facultăţii de Fizică a universităţii clujene şi, în prezent, este profesor de fizică teoretică şi profesor de ştiinţe informatice şi inginerie la Universitatea din Notre Dame (Indiana, SUA). Mária-Magdolna Ercsey-Ravasz a absolvit cursurile aceleiaşi facultăţi româneşti în urmă cu zece ani, iar în prezent, după diverse stagii în străinătate, inclusiv unul postdoctoral (o bursă cu durata de trei ani) la Notre Dame, este cercetător la Universitatea „Babeş-Bolyai“. Salutăm deci prezenţa celor doi fizicieni ca autori în Science – eveniment deloc întâmplător, ei publicând anterior de mai multe ori în Science şi Nature (Toroczkai), respectiv în Nature Physics, Cerebral Cortex sau Physical Review Letters (Ercsey-Ravasz).
   În altă ordine de idei, duminica aceasta (3 noiembrie) vor fi publicate, în Nature Genetics, două studii care implică autori români din ţară şi din SUA, rod al unei colaborări de durată. Vom reveni cu detalii în numărul viitor.

Corelaţii surprinzătoare
 
   Problematica morţii cerebrale în relaţie cu transplantul de organe este, iată, o preocupare globală: Canadian Medical Association Journal publică săptămâna aceasta un studiu7 interesant, care documentează evoluţia, într-un interval de zece ani, a mortalităţii prin cauze neurologice. Astfel, dintr-o cohortă de 2.788 de pacienţi adulţi cu traumatisme craniocerebrale, hemoragii subrahnoidiene, hemoragii intracerebrale sau leziuni cerebrale anoxice (AVC ischemic) internaţi la terapie intensivă, progresia către moarte cerebrală a scăzut de la 8,1% în 2002 şi 9,6% în 2004, la 2,2% în 2010, reducerea cea mai importantă înregistrându-se în grupul pacienţilor cu traumatisme cerebrale. Progresul medicinii prespital şi al terapiei intensive, cuplat cu măsurile de siguranţă a circulaţiei rutiere au condus, cred autorii, la scăderea înregistrată în progresia către moartea cerebrală. În vreme ce supravieţuirea cazurilor neurologice grave a crescut, s-a înregistrat însă o plafonare a ratei donării de organe de la pacienţi în moarte cerebrală.
Notă autor:

1. Briggs ADM, Mytton OT, Kehlbacher A, Tiffin R, Rayner M, Scarborough P. Overall and income specific effect on prevalence of overweight and obesity of 20% sugar sweetened drink tax in UK: econometric and comparative risk assessment modelling study. BMJ 2013 Nov 1;347:f6488

2. Block JP. A substantial tax on sugar sweetened drinks could help reduce obesity. Governments should act now, and real world evidence will follow. BMJ 2013 Nov 1;347:f5947

3. Sardar P, Chatterjee S, Wu WC, Lichstein E, Ghosh J, Aikat S, Mukherjee D. New oral anticoagulants are not superior to warfarin in secondary prevention of stroke or transient ischemic attacks, but lower the risk of intracranial bleeding: insights from a meta-analysis and indirect treatment comparisons. PLoS One. 2013 Oct 25;8(10):e77694

4. Chatterjee S, Sardar P, Biondi-Zoccai G, Kumbhani DJ. New oral anticoagulants and the risk of intracranial hemorrhage traditional and Bayesian meta-analysis and mixed treatment comparison of randomized trials of new oral anticoagulants in atrial fibrillation. JAMA Neurol. 2013 Oct 28

5. Smith SL, Smith IT, Branco T, Häusser M. Dendritic spikes enhance stimulus selectivity in cortical neurons in vivo. Nature. 2013 Oct 27

6. Markov NT, Ercsey-Ravasz M, Van Essen DC, Knoblauch K, Toroczkai Z, Kennedy H. Cortical high-density counterstream architectures. Science. 2013 Nov 1;342(6158):578

7. Kramer AH, Zygun DA, Doig CJ, Zuege DJ. Incidence of neurologic death among patients with brain injury: a cohort study in a Canadian health region. CMAJ. 2013 Oct 28

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei
Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe