Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Noutăţi în cercetare

Viața Medicală
Dr. A. M. joi, 14 noiembrie 2013

Reîntinerire cu Lin28a

 

   Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte? Bine-bine, dar de unde să începem? Un răspuns posibil vine de la un grup de la Harvard, care a publicat ieri (7 noiembrie) în revista Cell un interesant studiu1 experimental. Întrebarea de la care au plecat autorii a fost următoarea: de ce organismele tinere au o capacitate regenerativă superioară celei de la vârsta adultă? Răspunsul pare să fie dat de Lin28a, o proteină exprimată în timpul embriogenezei, care leagă ARN şi joacă diverse roluri în dezvoltare, pluripotenţă celulară şi metabolism.
   Pentru a evalua rolul jucat de Lin28a în regenerarea tisulară, cercetătorii au comparat un model murin obişnuit cu unul la care expresia proteinei a fost reactivată, în urma unei leziuni tisulare. Reactivarea Lin28a a îmbunătăţit creşterea părului (fig. 1) şi a accelerat refacerea cartilajului, a osului şi a mezenchimului după leziuni ale pavilionului urechii şi ale extremităţilor. După cum declară profesorul George Q. Daley (profesor de hemato-oncologie şi directorul programului de transplant de celule stem de la Children’s Hospital Boston, dar şi profesor de chimie biologică şi farmacologie moleculară, medicină şi pediatrie la Universitatea Harvard, fost preşedinte al Societăţii Internaţionale pentru Studiul Celulelor Stem), citat de Cell Press, „pare science-fiction, dar Lin28a ar putea fi parte a unui cocktail care să le ofere adulţilor repararea tisulară superioară observată la animalele tinere“.

 

Micul studiu din Nature
 
 
   Cercetarea de vârf costă mulţi bani, de care noi nu dispunem. Sună cunoscut? Desigur, este scuza preferată a celor care nu reuşesc să răzbată dincolo de revistele „B+“ ale CNCS-ului românesc. Dovada că nu-i chiar aşa ne-o aduce un studiu2 publicat miercuri de revista Nature. Cu doar 110 pacienţi incluşi, studiul observaţional este exemplul cel mai bun al faptului că, pentru cercetarea de vârf, condiţia esenţială nu sunt banii, ci ideile. Iar ideea celor doi autori din Atlanta este frumoasă tocmai prin simplitatea ei. Plecând de la faptul că deficitul de contact vizual este caracteristica principală a autismului, cei doi pediatri şi-au propus să afle cât de precoce se produce debutul acestei manifestări patologice. Într-un studiu prospectiv longitudinal, care a inclus 59 de sugari cu risc crescut de tulburare de spectru autist (TSA) şi 51 de sugari cu risc scăzut, copiii au fost evaluaţi de zece ori, între două şi 24 de luni de viaţă. Din cei 110 sugari, 13 au dezvoltat TSA.
   În primul rând, rezultatele sunt surprinzătoare: ipoteza anterioară, cum că diminuarea contactului vizual ar fi instalată încă din primele luni de viaţă, la sugarii care dezvoltă ulterior TSA, este falsă. Dimpotrivă, mecanismul de adaptare socială debutează la niveluri similare pentru toţi sugarii, ulterior diminuând la copiii care dezvoltă TSA. Această diminuare se produce după vârsta de 2 luni şi devine evidentă la 6 luni. Observaţiile publicate în Nature sunt importante, deoarece nu doar îmbogăţesc cunoaşterea TSA, dar oferă o posibilă fereastră de intervenţie, în care mecanismele iniţiale de orientare a privirii ar putea fi stimulate şi, eventual, păstrate.
   Desigur, studiul necesită confirmare într-un lot mult mai mare, însă este o demonstraţie excelentă a unei idei de cercetare care nu necesită fonduri speciale sau echipamente hi-tech, ci doar găsirea întrebărilor relevante, la care nu s-a răspuns deja. Şi voinţa de a afla răspunsurile.

 

Imunitatea este influenţată de ritmul circadian

 

   Semnalam, în urmă cu trei săptămâni, în cadrul acestei rubrici, apariţia unui interesant studiu privind ritmul circadian al creierului, care în timpul somnului îşi măreşte semnificativ spaţiul extracelular, pentru a favoriza transportul şi epurarea metaboliţilor şi a altor produşi cu potenţial toxic prin acumulare. Iată că aceeaşi revistă Science publică, în numărul de astăzi, rezultatele3 unei alte cercetări interesante, de această dată despre modul în care sistemul imun este influenţat de ritmul circadian.
   Se cunoaşte faptul că numeroase procese fiziologice sunt reglate de ritmul circadian, însă influenţa acestuia asupra sistemului imun era, până acum, neclară. Autorii studiului şi-au concentrat atenţia asupra limfocitelor T helper CD4+ producătoare de interleukină 17 (Th17), celule proinflamatorii cu rol protector împotriva infecţiilor bacteriene şi fungice de la suprafaţa mucoasei. Urmând cascada de factori care stimulează sau inhibă dezvoltarea acestor celule, autorii studiului au ajuns la factorul de transcripţie REV-ERBa, legat de ritmul circadian. În plus, această linie celulară a fost alterată la şoarecii la care gena Rev-erb-a a fost eliminată. Studiul publicat de grupul din Dallas a mai demonstrat şi că tulburarea ritmului circadian are drept consecinţă o creştere a frecvenţei Th17 la nivel intestinal (fig. 2), manifestată clinic printr-o susceptibilitate crescută faţă de boala inflamatorie intestinală.
   Datele obţinute în acest studiu ar putea constitui o indicaţie privind felul în care sistemul imun este afectat de tulburarea ritmului circadian, explicând totodată de ce unele patologii sunt mai des întâlnite la persoanele care lucrează în schimbul de noapte sau la călătorii care schimbă frecvent fusul orar.
1. Shyh-Chang N, Zhu H, de Soysa TY, Shinoda G, Seligson MT, Tsanov KM, Nguyen L, Asara JM, Cantley LC, Daley GQ. Lin28 enhances tissue repair by reprogramming cellular metabolism. Cell. 2013 Nov 7;155:778-92

2. Jones W, Klin A. Attention to eyes is present but in decline in 2–6-month-old infants later diagnosed with autism. Nature. 2013 Nov 6

3. Yu X, Rollins D, Ruhn KA, Stubblefield JJ, Green CB, Kashiwada M, Rothman PB, Takahashi JS, Hooper LV. TH17 cell differentiation is regulated by the circadian clock. Science. 2013 Nov 8;342(6159):727-3

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.