Newsflash

Noutăţi în cercetare

de - dec. 4 2013
Noutăţi în cercetare

Pe vârful limbii

 

   Nu la fenomenul de presque vu ne vom referi aici, ci la rezultatele foarte interesante publicate miercuri (27 noiembrie), de un grup din Atlanta şi Chicago, în Science Translational Medicine. Studiul american1 prezintă o tehnologie inovatoare destinată persoanelor tetraplegice – un sistem de conducere cu ajutorul limbii (TDS). Mişcările micului dispozitiv din titan fixat prin piercing în vârful limbii (fig. 1) Fig. 1 – Instalarea TDS prin piercing al limbiisunt înregistrate de senzorii ataşaţi unui sistem asemănător unor căşti audio, de unde sunt transmise unui iPod wireless purtat de utilizator (fig. 2). În funcţie de interpretarea mişcărilor limbii, sunt apoi transmise comenzi către alte dispozitive, fie că e vorba de un scaun cu rotile sau de cursorul unui computer.
   Dispozitivul a fost testat pe un lot de persoane neafectate motor, dar şi pe 11 voluntari cu leziune spinală la nivelul C6 sau mai sus de acesta. Foarte interesant este că, pe parcursul studiului, la ambele grupuri testate s-au observat ameliorări substanţiale ale utilizării TDS, comparativ fie cu o tastatură obişnuită, fie cu un dispozitiv de suflat (în cazul pacienţilorFig. 2 – Sistemul de conducere cu ajutorul limbii (TDS) tetraplegici), ba chiar, la aceştia din urmă, timpii de reacţie au fost până la de trei ori mai buni.
   Implicaţiile imediate sunt importante pentru pacienţii imobilizaţi, noul dispozitiv putându-le asigura un grad ridicat de libertate şi de funcţionare. În plus, grupul american a anunţat deja că următoarea ţintă va fi dezvoltarea unui dispozitiv asemănător unuia ortodontic, care să fie fixat în interiorul gurii, pentru a înlocui sistemul fixat în prezent pe cap.

 

Cât de protector este vaccinul antipertussis?

 

   Că tusea convulsivă, boală cauzată de infecţia cu Bordetella pertussis, poate fi prevenită prin vaccinare se ştie. Mai puţin se cunoaşte, însă, faptul că vaccinul antipertussis a început, din anii ’90 ai secolului trecut, să fie înlocuit cu vaccinul acelular şi că astfel numărul de antigene din vaccin a scăzut de la câteva mii, în varianta cu celulă integrală, la doar trei, în varianta acelulară. Teama de încărcare antigenică a dus la preferarea formei acelulare, însă nu se cunoaşte exact efectul pe termen lung al acestei alegeri. În condiţiile în care vaccinul antipertussis este inclus în schemele obligatorii de imunizare a copiilor, în SUA, în 2012, s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de boală din ultima jumătate de secol (42.000 de cazuri). Sunt, deci, întrebări la care epidemiologii şi specialiştii în sănătate publică trebuie să răspundă.
   O indicaţie pentru un posibil răspuns vine dintr-un studiu2 publicat săptămâna aceasta în Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. Autorii şi-au propus să afle diferenţa dintre cele două formule vaccinale antipertussis şi, în acest sens, au vaccinat primate mari, pe care apoi le-au pus în contact cu infecţia. Babuinii (Papio anubis) studiaţi au fost vaccinaţi la vârsta de 2, 4 şi 6 luni cu una din cele două forme de vaccin, pentru ca la vârsta de 7 luni să fie puşi în contact cu infecţia cu Bordetella pertussis. Cercetătorii au cuantificat apoi colonizarea nazofaringelui şi au monitorizat animalele clinic şi biologic. Vaccinul acelular a asigurat protecţie împotriva formelor grave de boală, dar nu a prevenit colonizarea, iar animalele care au făcut boala (nevaccinate) au scăpat mai repede de infecţie decât cele vaccinate cu forma acelulară. Mai mult, acestea din urmă au transmis infecţia animalelor nevaccinate. În schimb, vaccinul celular integral a indus un clearence bacterian mai rapid decât la animalele vaccinate cu forma acelulară sau la cele nevaccinate.
   Interesant, deşi toate animalele vaccinate şi cele care au contractat infecţia prezintă ulterior titruri robuste de anticorpi serici, imunitatea celulară este diferită. Astfel, infecţia şi vaccinul celular asigură memoria infecţiei prin limfocite T helper 17 şi Th1, în vreme ce vaccinarea acelulară merge pe calea Th1/Th2. Cu alte cuvinte, vaccinul utilizat în ultimele două decenii induce un răspuns imun diferit de cel produs de infecţia naturală şi, în plus, nu previne colonizarea sau contagiozitatea contacţilor.

 

Dureri legislative

 

   Annals of Oncology, revista oficială a Societăţii Europene de Oncologie Medicală şi a Societăţii Japoneze de Oncologie Medicală, a publicat ieri (28 noiembrie) un număr special3, realizat printr-un efort global de colaborare, care şi-a propus să investigheze în ce măsură legislaţia severă privind utilizarea antialgicelor opioide restricţionează administrarea acestora la pacienţii oncologici. Au fost realizate studii de acest fel în Africa, Asia, India, Orientul Mijlociu, America Latină şi Caraibe, iar rezultatele dezvăluie o „pandemie“ de proporţii: mai mult de jumătate din populaţia lumii trăieşte în ţări care, prin reglementările severe privind stupefiantele, restricţionează accesul pacienţilor cu cancer la prescripţiile de opioide.
   Acest număr special se doreşte a fi un semnal de alarmă, pentru toate guvernele lumii, în privinţa efectului colateral al unor măsuri legislative restrictive, care îngrădesc nedorit accesul la medicamente ieftine şi eficiente al pacienţilor afectaţi de cancer.

 

Colesterolul cancerigen

 

   Nu se cunoştea, până acum, felul în care hipercolesterolemia se asociază cu cancerul de sân cu receptori estrogenici, însă asocierea a fost comunicată în repetate rânduri, iar unele studii chiar au indicat efecte pozitive, protectoare ale medicaţiei hipolipemiante (statine) la pacientele diagnosticate ulterior cu cancer de sân. Un articol4 publicat astăzi (29 noiembrie) în revista Science aduce dovezi asupra modului în care un metabolit primar al colesterolului, 27-hidroxicolesterolul (27-HC), favorizează creşterea tumorilor cu receptori estrogenici şi a metastazelor hepatice ale acestora (fig. 3). Autorii sugerează că medicaţia hipolipemiantă (statinele), dar şi inhibitorii conversiei colesterolului în 27-HC ar putea fi parte a unei strategii terapeutice utile în prevenţia şi tratamentul cancerului de sân.

 

Autoza, un nou tip de moarte celulară

 

   Semnalăm un studiu5 publicat săptămâna aceasta în PNAS, care pare să valideze conceptul de autofagie ca una din cauzele posibile de moarte celulară. Am putea avea, aşadar, autoza alături de apoptoză şi de necroză. Autorii descriu nu doar o formă de moarte celulară dependentă de autofagie, ci şi clasa de compuşi farmacologici (aprobată de FDA) care inhibă autoza, precum şi rolul crucial pe care îl joacă ATP-aza în reglarea procesului.
Notă autor:

1. The tongue enables computer and wheelchair control for people with spinal cord injury.
Kim J, Park H, Bruce J, Sutton E, Rowles D, Pucci D, Holbrook J, Minocha J, Nardone B, West D, Laumann A, Roth E, Jones M, Veledar E, Ghovanloo M. Sci Transl Med. 2013 Nov 27;5(213):213ra166

2. Warfel JM, Zimmerman LI, Merkel TJ. Acellular pertussis vaccines protect against disease but fail to prevent infection and transmission in a nonhuman primate model. Proc Natl Acad Sci U S A. 2013 Nov 25

3. Opioid availability and accessibility for the relief of cancer pain in Africa, Asia, India, the Middle East, Latin America and the Caribbean: Final Report of the International Collaborative Project. Ann Oncol. 2013 Nov 28

4. Nelson ER, Wardell SE, Jasper JS, Park S, Suchindran S, Howe MK, Carver NJ, Pillai RV, Sullivan PM, Sondhi V, Umetani M, Geradts J, McDonnell DP. 27-hydroxycholesterol links hypercholesterolemia and breast cancer pathophysiology. Science. 2013 Nov 29;342(6162):1094-8

5. Liu Y, Shoji-Kawata S, Sumpter Jr. RM, Wei Y, Ginet V, Zhang L, Posner B, Tran KA, Green DR, Xavier RJ, Shaw SY, Clarke PGH, Puyal J, Levine B. Autosis is a Na+,K+-ATPase–regulated form of cell death triggered by autophagy-inducing peptides, starvation, and hypoxia–ischemia. Proc Natl Acad Sci U S A. 2013 Nov 25

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei
Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe