Newsflash

Noutăţi în cercetare

de Dr. Aurel F. MARIN - dec. 30 2013
Noutăţi în cercetare

Praful protector

 

   Unul dintre principalele câştiguri ale stilului modern de viaţă a fost asigurarea igienei şi a sanitaţiei. De-aici până la asigurarea unui mediu de viaţă aproape aseptic nu a mai fost decât un pas. Dezinfectantele de tot felul nu au făcut decât să completeze tabloul nevoilor unor părinţi care adesea par să ştie totul despre infecţii şi despre riscurile acestora la copilul mic. Un copil ferit de tot felul de patogeni cu care poate veni în contact este – ar trebui să fie – mai sănătos. Cleanliness is next to godliness, nu? Ei bine… Nu chiar. Studiile despre influenţa microflorei intestinale asupra organismului uman sunt tot mai numeroase. Există liste de bacterii „bune“ (asociate cu un metabolism activ, cu un tranzit lipsit de probleme şi cu o imunitate puternică), după cum există şi bacterii mai puţin bune, pe lângă cele curat patogenice, enteroinvazive. În plus, curăţenia extremă este asociată cu diverse reacţii imune exagerate, inclusiv cu posibile boli autoimune.
   Un studiu1 publicat săptămâna aceasta în Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America aduce argumente experimentale privind posibilul beneficiu pe care expunerea la praf în copilăria precoce l-ar putea aduce. Folosind un model murin, grupul american condus de Susan V. Lynch (San Francisco) a demonstrat că expunerea la praful domestic asociat câinilor conferă un efect protector faţă de patologia respiratorie alergică (la ovalbumină sau la alergen specifici gândacilor), prin reducerea semnificativă a numărului de limfocite T de la nivelul mucoasei respiratorii, prin reducerea răspunsului respirator mediat de limfocitele Th2 şi a secreţiei de mucină. Modificările acestea s-au corelat cu schimbarea compoziţiei florei intestinale. Microbiomul cecal al şoarecilor expuşi la praf a devenit mult mai bogat în Lactobacillus johnsonii, bacterie asociată cu efectele protectoare amintite.
   Mesajul acestei cercetări nu este acela de a renunţa la binefacerile civilizaţiei, dar trebuie să ne gândim de două ori atunci când folosim, de pildă, un dezinfectant (nu e vorba de spitale sau de alte unităţi medicale, acolo se aplică riguros regulile de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale!): efectul pozitiv de stimulare nespecifică al prafului, în acest caz, este înlocuit cu expunerea la un biocid, cu potenţial carcinogen pe termen lung.

 

Tratament-surpriză în infecţia cu HIV

 

Nu se întâmplă prea des – eufemistic vorbind, desigur, pentru că nu se întâmplă niciodată – ca acelaşi grup de cercetare să publice simultan două cercetări pe aceeaşi temă în cele mai importante reviste de ştiinţă ale lumii: Science şi Nature. Excepţia care confirmă regula se desfăşoară sub ochii noştri zilele acestea. Grupul de la San Francisco al profesorului Warner C. Greene, directorul Institutului Gladstone de Virusologie şi Imunologie a reuşit să identifice lanţul de evenimente moleculare prin care infecţia cu HIV duce la distrugerea limfocitelor T CD4, cu prăbuşirea imunităţii şi instalarea SIDA. Mai departe, echipa californiană a identificat un medicament antiinflamator care blochează in vitro moartea celulelor CD4, urmând ca descoperirea teoretică să capete o latură practică – un studiu clinic de fază 2 – cât de curând.
Studiul din Science2 detaliază modul în care, în cursul infecţiei HIV, proteina IFI16 (interferon-gamma–inducible protein 16) activează, la contactul cu ADN-ul HIV, caspaza 1, ce are ca efect piroptoza celulară (moartea celulară prin inflamaţie excesivă). Studiul din Nature3 preia apoi descoperirea descrisă anterior şi elaborează asupra ciclului infecţios repetitiv, prin care moartea celulară şi inflamaţia duc la recrutarea de noi limfocite T CD4, acest cerc vicios având ca efect final distrugerea sistemuluiimun. Tot aici este descris modul în care, în laborator, echipa din San Francisco a utilizat un inhibitor al caspazei 1 ce a trecut testele de siguranţă într-un studiu clinic la om şi care ar putea fi utilizat pentru a preveni distrugerea limfocitelor T CD4.
   Valoroasa descoperire publicată ieri (19 decembrie) în cele două reviste-fanion ale ştiinţei ar putea schimba felul în care gândim tratamentul infecţiei HIV. Este primul studiu care propune o soluţie ce vizează gazda, efectele infecţiei, în loc să se adreseze infecţiei propriu-zise (pe care medicaţia antiretrovirală dezvoltată până acum nu reuşeşte să o eradicheze). Drumul până la obţinerea unui tratament este lung, dar promiţător şi cu siguranţă că un eventual succes justifică efortul de a parcurge noul drum.

 

Efectul paradoxal al anticoagulării

 

   Un foarte amplu studiu4 publicat joi (19 decembrie) în European Heart Journal descrie o categorie cu risc crescut pentru accidentul vascular cerebral ischemic: pacienţii cu fibrilaţie atrială – atenţie! – în primele 30 de zile de la iniţierea tratamentului anticoagulant cu warfarină. Studiul a fost realizat de un grup din Montreal, pe baza datelor înregistrate într-o bază de date britanică (Clinical Practice Research Datalink), în perioada 1993–2008 (o cohortă de peste 70.000 de pacienţi cu fibrilaţie atrială).
Rezultatele au fost calculate la cei 5.519 pacienţi care au suferit un AVC ischemic şi au evidenţiat un risc cu 71% mai mare de accident vascular cerebral la pacienţii cu fibrilaţie atrială în primele 30 de zile de la iniţierea tratamentului cu warfarină, comparativ cu pacienţii care nu au primit anticoagulante. Riscul maxim de stroke a fost înregistrat în prima săptămână de administrare a warfarinei, vârful fiind în a treia zi – o creştere cu 133% (de 2,3 ori) a riscului de AVC ischemic. După cele 30 de zile, riscul persoanelor tratate se reduce la jumătate faţă de persoanele netratate.
Rezultatele sunt puse pe seama faptului că warfarina blochează activarea factorilor II, VII, IX şi X concomitent cu dezactivarea proteinelor C şi S (anticoagulante), depleţia rapidă a proteinei C fiind incriminată pentru starea de hipercoagulabilitate, care creşte riscul de stroke. Autorii canadieni atrag atenţia că rezultatele publicate ieri nu ar trebui să descurajeze practicienii în utilizarea anticoagulantelor, ci doar să le crească acestora vigilenţa, cel puţin în prima săptămână de la iniţierea warfarinei.

 

Test rapid pentru Chlamydia

 

   Ne-am bucurat să găsim, printre autorii unui articol5 publicat recent în Journal of Molecular Diagnostics de un grup estonian de la Universitatea din Tartu (înfiinţată în 1632), un autor român: Oana Tudoran, biochimist biologie moleculară şi genomică funcţională la Institutul Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuţă“ Cluj-Napoca. Studiul la care ne referim descrie o metodă rapidă şi sensibilă de detectare a tulpinilor de Chlamydia trachomatis direct din urină, fără a necesita purificare ADN înainte de amplificarea cu o polimerază. În testele realizate de echipa de la Tartu, specificitatea testului a fost de 100%, la o sensibilitate de 83%. Procedura nu necesită mai mult de 20 de minute şi poate fi aplicată chiar şi în unităţi care nu dispun de o aparatură sofisticată.


Notă autor:

1. Fujimura KE, Demoor T, Marcus Rauch, Faruqi AA, Johnson CC, Boushey HA, Zoratti E, Ownby D, Lukacs NW, Lynch SV. House dust exposure mediates gut microbiome enrichment of Lactobacillus johnsonii and immune defense against airway allergens and respiratory virus infection. Proc Natl Acad Sci U S A. 2013 Dec 160

2. Monroe KM, Yang Z, Johnson JR, Geng X, Doitsh G, Krogan NJ, GreeneWC. IFI16 DNA sensor is required for death of lymphoid CD4 T cells abortively infected with HIV. Science. 2013 Dec 19

3. Doitsh G, Galloway NLK, Geng X, Yang Z, Monroe KM, Zepeda O, Hunt PW, Hatano H, Sowinski S, Munoz-Arias I, Greene WC. Cell death by pyroptosis drives CD4 T-cell depletion in HIV-1 infection. Nature. 2013 Dec 19

4. Azoulay L, Dell’Aniello S, Simon TA, Renoux C, Suissa S. Initiation of warfarin in patients with atrial fibrillation: early effects on ischaemic strokes. Eur Heart J. 2013 Dec 19

5. Krolov K, Frolova J, Tudoran O, Suhorutsenko J, Lehto T, Sibul H, Mäger I, Laanpere M, Tulp I, Langel U. Sensitive and rapid detection of Chlamydia trachomatis by recombinase polymerase amplification directly from urine samples. J Mol Diagn. 2013 Dec 12

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe