Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Noutăţi în cercetare

Viața Medicală
Dr. A. M. vineri, 18 aprilie 2014

Date româneşti în reviste internaţionale

 

   După un prim articol publicat la sfârşitul anului trecut, colaborarea fructuoasă dintre doi universitari de la Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie Braşov, dr. Petru Ifteni (foto) şi conf. dr. Cornelia Burtea, şi o echipă de psihiatri americani condusă de profesorul Peter Manu, de la Hofstra North Shore – LIJ School of Medicine (Hampstead, New York) continuă să se materializeze, printr-un nou articol1, publicat în Schizophrenia Research, o revistă din portofoliul Elsevier, cu un factor de impact demn de atenţie (4,59). Dacă primul studiu2 rezultat prin activarea colaborării dintre cele două grupuri propunea un model interesant de titrare rapidă a clozapinei, noua cercetare a examinat toate cazurile de moarte subită înregistrate în evidenţele spitalului braşovean, la pacienţii cu schizofrenie, în intervalul 1989–2013. Din 7.189 de cazuri de schizofrenie internate în unitatea braşoveană, la 57 a survenit moartea subită (moartea în plină sănătate sau la mai puţin de o oră de la instalarea unui simptom nou; sunt excluse morţile traumatice, sinuciderile sau supradoza de medicamente).
   Autopsiile efectuate de echipa braşoveană în 51 de cazuri au dovedit preponderenţa cauzelor cardiace (62,8%). Au fost, astfel, incriminate: infarctul miocardic (52,9%), pneumonia (11,8%), obstrucţia căilor respiratorii (7,8%), miocardita (5,9%) etc. În şase cazuri, medicii legişti nu au putut identifica o cauză exactă a morţii subite. Interesant este însă faptul că autorii compară rata de moarte subită în rândul pacienţilor schizofrenici spitalizaţi (0,8%) cu cea din populaţia generală (0,05–0,1%), ceea ce indică faptul că schizofrenia în sine constituie un important factor de risc pentru moartea subită.
   Subliniem, şi de această dată, meritele colaborării dintre cele două centre medicale, care permit, iată, publicarea unor date statistice obţinute în România în reviste internaţionale importante.

 

De la articulaţii la speranţa de viaţă

 

   Dacă pentru efectele posibil benefice exercitate de D-glucozamină asupra articulaţiilor există prea puţine dovezi, au apărut însă indicaţii privind un nou şi nebănuit efect al acestei substanţe. Astfel, conform unui studiu3 publicat marţi (8 aprilie) în Nature Communications, se pare că D-glucozamina ar extinde speranţa de viaţă la viermii Caenorhabditis elegans prin alterarea metabolismului glucozei care activează proteinkinaza activată de AMP şi creşte biogeneza mitocondrială. La această specie, glucozamina promovează formarea crescută de specii reactive de oxigen, culminând cu expresia crescută a unei gene specifice nematodului. În mod similar, la o specie de şoareci de laborator utilizată în mod frecvent (C57BL/6), administrarea de glucozamină a avut ca efect creşterea duratei vieţii, cu inducerea biogenezei mitocondriale, scăderea glicemiei şi creşterea catabolismului aminoacizilor.
   Meritul cercetării este de a fi demonstrat că D-glucozamina poate duce la creşterea duratei vieţii (în două specii complet diferite), mimând o dietă săracă în carbohidraţi. Rezultatele promiţătoare obţinute la şoareci, alături de faptul că substanţa este considerată sigură pentru uz uman (chiar dacă asupra efectelor terapeutice e loc de dubiu) şi chiar comercializată ca supliment alimentar (în SUA) sau ca medicament (în Europa) fac ca interesul pentru un studiu clinic la om, în viitorul imediat, să fie ridicat.

 

Explicaţii parţiale pentru boala Parkinson

 

   Se cunoştea deja faptul că mutaţiile unei kinaze (LRRK2) pot cauza forme familiale sau sporadice de boală Parkinson. De altfel, LRRK2 a fost legată de neurodegenerare, fără însă a fi cunoscut mecanismul prin care activitatea kinazei ar duce la distrugerea neuronilor. Este meritul unui studiu4 publicat joia aceasta (10 aprilie) în revista Cell, de a clarifica acest aspect. Astfel, procesul de neurodegenerare ar fi mediat de proteina ribozomală s15: prin semnalizarea crescută de către kinaza cu mutaţii, se produc proteine ribozomale în cantitate ridicată, ceea ce ar avea ca efect, în timp, moartea celulară. Rămâne însă de văzut şi de demonstrat în ce mod se produce degenerarea neuronilor dopaminergici în urma supra­producţiei de s15.

  

 

Grade şi decibeli

 

   În vreme ce mai peste tot în lumea civilizată se înregistrează o scădere a fumatului în rândul tinerilor, nu acelaşi lucru se poate spune despre abuzul de alcool. Acesta este chiar în creştere la vârste tinere, prin promovarea sa ca fiind cool, în special prin intermediul unor metode alternative precum filme, programe tv sau muzică. Dar pentru a putea face legătura dintre un comportament la risc – abuzul de alcool – şi produsele media destinate adolescenţilor şi tinerilor este nevoie de dovezi. Tocmai pe acestea le furnizează un studiu5 publicat în avans pe site-ul revistei Alcoholism: Clinical and Experimental Research. Plecând de la statisticile care arătau că, în medie, un adolescent american este expus la 2,5 ore de muzică nouă şi la nu mai puţin de opt menţionări ale vreunei mărci de băuturi alcoolice în fiecare zi, autorii cercetării au constituit un lot de 2.541 de participanţi cu vârste între 15 şi 23 de ani. La aceştia s-a notat, printre altele, dacă au cumpărat sau ascultă cântece în care există referinţe la mărci de băuturi alcoolice, dar şi dacă îşi amintesc despre ce mărci era vorba. Rezultatele au fost apoi procesate după consumul de alcool – variind de la a nu fi consumat deloc alcool până la beţii cel puţin lunare. Astfel, spre deosebire de tinerii care nu au putut identifica nici măcar o singură marcă de băutură din cântece, cei care au putut face asta aveau un risc dublu de a fi băut alcool cel puţin o dată. Asocierea s-a păstrat şi în cazul riscului de a se fi îmbătat cel puţin o dată, însă nu şi pentru beţiile frecvente.
   Cu alte cuvinte, studiul american a găsit că muzica este un bun partener pentru industria băuturilor alcoolice, în special pentru recrutarea de noi consumatori.
 
 
 

Ţesuturi la cerere

 

   Revista britanică Lancet a publicat astăzi (11 aprilie) două foarte interesante cercetări privind ingineria tisulară şi aplicaţiile acesteia în chirurgia reconstructivă.
   Primul studiu6 a vizat reconstrucţia nărilor, în cinci cazuri afectate de cancer cutanat, utilizând un cartilaj obţinut prin bioinginerie, dar la origine provenind din celule din cartilajul septului nazal al pacientului. Condrocitele recoltate de la pacient au fost multiplicate timp de două săptămâni, prin expunere la factori de creştere. Apoi, celulele au fost însămânţate pe o membrană de colagen timp de alte două săptămâni, obţinându-se o cantitate de ţesut de 40 de ori mai mare decât cea recoltată prin biopsia iniţială. Cartilajul astfel obţinut a fost apoi adus la forma dorită şi implantat pacienţilor.
   Cel de-al doilea studiu7 a inclus patru femei cu agenezie mülleriană (sindrom Mayer-Rokitansky-Küster-Hauser) cărora le-au fost implantate vaginuri obţinute prin inginerie tisulară. La vârste cuprinse între 13 şi 18 ani, acestora le-au fost implantate organele obţinute prin adăugarea, pe un suport biodegradabil, a unor culturi de celule musculare netede şi de celule epiteliale vaginale, recoltate în prealabil şi multiplicate în laborator. După opt ani de la implantul vaginal, organele funcţionează ca şi cum ar fi ţesut nativ, iar toate cele patru femei sunt active sexual şi nu raportează vreo durere.
1. Ifteni P, Correll CU, Burtea V, Kane JM, Manu P. Sudden unexpected death in schizophrenia: Autopsy findings in psychiatric inpatients. Schizophr Res. 2014 Apr 3

2. Ifteni P, Nielsen J, Burtea V, Correll CU, Kane JM, Manu P. Effectiveness and safety of rapid clozapine titration in schizophrenia. Acta Psychiatr Scand. 2013 Dec 20

3. Weimer S et al. D-Glucosamine supplementation extends life span of nematodes and of ageing mice. Nat Commun. 2014 Apr 8;5:3563

4. Martin I et al. Ribosomal protein s15 phosphorylation mediates LRRK2 neurodegeneration in Parkinson’s disease. Cell. 2014 Apr 10;157(2):1-14

5. Primack BA et al. Receptivity to and recall of alcohol brand appearances in U.S. popular music and alcohol-related behaviors. Alcohol Clin Exp Res. 2014 Apr 8

6. Fulco I. Engineered autologous cartilage tissue for nasal reconstruction after tumour resection: an observational first-in-human trial. Lancet. 2014 Apr 11

7. Raya-Rivera AM et al. Tissue-engineered autologous vaginal organs in patients: a pilot cohort study. Lancet. 2014 Apr 11

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.