Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Noutăţi în cercetare

Viața Medicală
Dr. A. M. miercuri, 30 aprilie 2014

Proteze bionice mai bune prin terapie genică

 

   Anul trecut, marii câştigători ai Premiului Lasker-DeBakey pentru cercetare clinică au fost Graeme Clark, Ingeborg Hochmair şi Blake Wilson, pentru dezvoltarea implantului cohlear modern. Aceasta este, fără prea multe dubii, cea mai de succes proteză bionică şi, de la primul implant, realizat în 1978 de Graeme Clark, până în prezent, beneficiul pacienţilor a fost uriaş. Cu toate acestea, unul dintre neajunsurile actuale ale protezei ţine de interfaţa neuronală existentă: în surditatea neurosenzorială, celulele ciliate şi cele din organul Corti sunt pierdute, instalându-se totodată şi atrofia neuronilor din ganglionul spiral (NGS) (fig. 1 – A şi B). Distrugerea nervului auditiv este atribuită pierderii suportului neurotrofic (BDNF şi NT3) asigurat de organul Corti. Chiar dacă instalarea unei linii de electrozi în rampa timpanică permite implantului cohlear să stimuleze electric NGS, numărul limitat al electrozilor şi atrofia corpului neuronal fac să persiste o distanţă între implant şi corpul NGS, problemă care nu poate fi rezolvată decât prin stimularea electrică monopolară cu ajutorul unui electrod poziţionat în exteriorul cohleei. În final, implantul cohlear se bazează în principal pe neuroplasticitatea corticală pentru recunoaşterea şi interpretarea sunetelor generate cu ajutorul protezei.
   Iată însă că un studiu1 publicat miercurea aceasta (23 aprilie) în Science Translational Medicine propune o soluţie inovatoare pentru acoperirea distanţei dintre terminaţiile neuronale şi proteza propriu-zisă. Grupul de la Universitatea din Sydney demonstrează principiul prin care terapia genică neurotrofică integrată implantului cohlear ameliorează semnificativ performanţa protezei prin stimularea regenerării terminaţiilor nervoase ale neuro­nilor din ganglionul spiral. Mai exact, făcând uz chiar de reţeaua de electrozi a implantului, cercetătorii au reuşit să inducă, prin electroporare în câmp închis, în ce­lulele mezenchimale adiacente electrozilor, transducţia unei gene ADN codând factorul neurotrofic BDNF (brain-derived neuro­tro­phic factor), dar şi a unei proteine verzi fluo­rescente, cu rolul de martor. Apoi, pro­duc­ţia locală de BDNF a dus la stimularea regenerării terminaţiilor nervoase ale NGS (fig. 1 C), într-un model animal la care acestea fuseseră atrofiate bila­teral prin tratament ototoxic, urmat de sur­di­tate neurosenzorială bilaterală. Reuşita gru­pului din Sydney constă în obţinerea regenerării terminaţiilor nervoase în imediata proximitate a electro­zilor (fig. 2 şi 3), ceea ce a permis stimularea bipolară (spre deose­bire de cea exclusiv monopolară, în cazul protezei clasice), scă­zând pragul de stimu­lare auditivă (sensibi­litatea protezei) şi extin­zând intervalul dinamic al nervului cohlear (determinat prin răspunsul de la nivelul trunchiului cerebral la potenţiale evocate auditiv).
   Editorialul2 care însoţeşte studiul grupului din Sydney este semnat de doi universitari din Melbourne, reprezentând Institutul Bionic înfiinţat în urmă cu peste trei decenii de laureatul Lasker de anul trecut, Graeme Clark. Aceştia realizează întâi o descriere minuţioasă şi uşor didactică a modului în care funcţionează implantul cohlear şi a inovaţiei reuşite la Sydney, înainte de a atrage atenţia asupra câtorva aspecte critice, care necesită un răspuns înainte ca metoda să poată fi aplicată la om. Este vorba de eficacitatea pe termen lung (studiul a urmărit doar primele două săptămâni de tratament), mai ales că a fost relatată o reducere a expresiei BDNF la un interval de trei-şase săptămâni de la transducţia genică iniţială; nu se cunoaşte dacă beneficiul obţinut se poate menţine şi după pierderea completă a secreţiei de BDNF de către celulele mezenchimale. O altă problemă ţine de proliferarea terminaţiilor nervoase ale NGS la nivelul cohleei; deşi nu există indicaţii în acest sens, nu se cunoaşte dacă această proliferare ar putea afecta organizarea tono-topică. În fine, implantul utilizat în studiul australian este semnificativ diferit de protezele implantate la om, astfel că va trebui găsită o soluţie pentru a face posibilă electroporarea. Aspectele pozitive identificate în editorial sunt aplicabilitatea relativ facilă a metodei şi la om, cu modificări puţin importante, dar mai ales posibilitatea de a verifica un concept similar de stimulare electrică a neuronilor lezaţi cu ajutorul unor proteze bionice retiniene sau prin stimulare cerebrală profundă. Până acolo însă, mai este un drum lung.

 

Secretele genomului matusalemic

 

   Un foarte interesant studiu3 publicat miercuri (23 aprilie) în Genome Research, o revistă cu un factor de impact de 14,397, aduce o lumină nouă în discuţiile privind mutaţiile care se produc în mod normal în timpul vieţii oricărui individ. Subiectul este de interes, deoarece unul din posibilele rezultate ale mutaţiilor este cancerul. Prea puţine se ştiu însă despre mutaţiile somatice (dobândite în timpul vieţii, nu moştenite) produse la indivizii sănătoşi. Iar modelul perfect le-a fost oferit de o femeie care a consimţit să-şi doneze corpul, după moarte, ştiinţei. Moartea acesteia a survenit în 2005, la vârsta de 115 ani, în urma unei tumori gastrice metastazate abdominal.
   Studiul olandezo-americano-australian a identificat, în leucocitele sănătoase ale super-centenarei, nu mai puţin de 450 de mutaţii somatice acumulate în genomul non-repetitiv (acestea nu au fost prezente în genomul neuronal, cu care s-a făcut comparaţia). Interesant, lungimea telomerelor leucocitare a fost semni­ficativ mai mică decât aceea din alte ţesuturi, a căror diviziune celulară este mult mai redusă. O altă descoperire a fost că profilul genomic al leucocitelor a relevat că ele proveneau din doar două celule stem hematopoietice (faţă de 1.300 cât se estimează că sunt active simultan, la vârsta adultă), sugerând chiar că moartea ar putea surveni, la vârste atât de avansate, prin depleţia totală a celulelor stem.

 

Bursa cancerului în Europa

 

   Annals of Oncology, revista Societăţii Europene de Oncologie Medicală, a publicat ieri (24 aprilie) un studiu4 privind predicţiile de mortalitate prin cancer în Europa, în 2014. Au fost utilizate datele furnizate de OMS şi Eurostat, pentru a estima numărul de decese la care ne putem aştepta anul acesta, prin principalele tipuri de cancer. Astfel, vor fi 1.323.600 de victime (742.500 de bărbaţi, 581.100 de femei). La bărbaţi, principalele trei patologii oncologice sunt de plămân, colon şi rect, respectiv prostată, toate în scădere faţă de 2009 (anul ales ca referinţă). La femei, cancerele de sân şi cele colorectale vor fi în scădere, în vreme ce cancerul pulmonar este în creştere. Singura patologie care va înregistra o mortalitate crescută la ambele sexe este cancerul pancreatic.

 

O nouă boală genetică

 

   Două studii5,6 publicate joi (24 aprilie) în revista Cell descriu o nouă afecţiune genetică cerebrală, manifestată prin afectare senzorimotorie, disgenezie corticală şi microcefalie. Gena implicată codifică proteina CLP1, o ARN-kinază multifuncţională implicată în procesul de transcripţie.

 

Poster pentru cafenele

 

   Diabetologia, revista Societăţii Europene pentru Studiul Diabetului, publică astăzi un studiu7 ale cărui reprinturi vor fi, probabil, înrămate în cafenelele din toată lumea. De ce? Pentru că un grup de la Harvard a examinat asocierile dintre schimbările survenite timp de patru ani în consumul de cafea şi ceai şi riscul de diabet zaharat tip 2 în următorii patru ani. Au fost construite trei cohorte, de 48.468 şi de 47.510 de femei, respectiv de 27.759 de bărbaţi, din bazele de date ale unor studii desfăşurate în perioada 1986–2007. Rezultatele – bazate inclusiv pe chestionare autocompletate, deci trebuie primite cu rezerve – au indicat o scădere cu 11% a riscului de DZ 2 la persoanele care şi-au crescut consumul de cafea din primii patru ani cu peste o ceaşcă pe zi (media: 1,69 ceşti/zi). În schimb, cei care au redus consumul de cafea cu mai mult de o ceaşcă pe zi (media: două ceşti/zi) au avut un risc cu 17% mai mare de a face DZ 2 în următorii patru ani.
   Desigur, rezultatele sunt interesante, dar să sperăm că ele nu sunt doar efectul prea multor cafele consumate de grupul americano-singaporez care a publicat studiul din Diabetologia.
1. Pinyon JL et al. Close-field electroporation gene delivery using the cochlear implant electrode array enhances the bionic ear. Sci Transl Med. 2014 Apr 23;6(233):233ra54

2. Shepherd RK, Wise AK. Gene therapy boosts the bionic ear. Sci Transl Med. 2014 Apr 23;6(233):233fs7

3. Holstege H et al. Somatic mutations found in the healthy blood compartment of a 115-year-old woman demonstrate oligoclonal hematopoiesis. Genome Res. 2014 Apr 23

4. Malvezzi M et al. European cancer mortality predictions for the year 2014. Ann Oncol. 2014 Apr 24

5. Karaca E et al. Human CLP1 mutations alter tRNA biogenesis, affecting both peripheral and central nervous system function. Cell. 2014 Apr 24;157(3):636-50

6. Schaffer AE et al. CLP1 founder mutation links tRNA splicing and maturation to cerebellar development and neurodegeneration. Cell. 2014 Apr 24;157(3):651–663

7. Bhupathiraju et al. Changes in coffee intake and subsequent risk of type 2 diabetes: three large cohorts of US men and women. Diabetologia. 2014 Apr 25

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.