Newsflash

Noutăţi în cercetare

de Dr. A. M. - mai 7 2014
Noutăţi în cercetare

Secretul mortalităţii din pandemia de gripă spaniolă

 

   Cât de importantă este expunerea în copilărie la antigenele virusului gripal A? Foarte importantă, este răspunsul dat de un studiu1 publicat săptămâna aceasta în Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. De fapt, atât de importantă încât poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte, dintre supravieţuire şi exitus. Concluzia nu este atât de neaşteptată, deoarece aceasta este, până la urmă, raţiunea pentru care vaccinăm: pentru a proteja individul de infecţii grave, cu potenţial letal, mai târziu în viaţă. Iar virusul gripal A se încadrează perfect în profilul patogenilor candidaţi la imunizarea preventivă.
   În 1918, omenirea a fost lovită de două mari calamităţi: Primul Război Mondial, aflat în al cincilea şi ultimul an de conflict, şi pandemia de gripă spaniolă. Războiul a fost cel mai devastator de până atunci, în întreaga istorie a umanităţii, şi a făcut peste 16 milioane de victime, din 1914 până în 1918. Gripa spaniolă (fig. 1), ale cărei valuri pandemice s-au întins între ianuarie 1918 şi decembrie 1920, a ucis circa 25 de milioane de oameni în primele 25 de săptămâni, iar estimările situează numărul victimelor între 50 şi 100 de milioane, pentru întreaga perioadă pandemică, adică 3–6% din populaţia lumii. Spre deosebire de ceea ce ştim, în prezent, că este caracteristic infecţiei gripale – anume că grupurile cele mai vulnerabile sunt vârstnicii şi copiii, pandemia de gripă spaniolă a avut vârful de mortalitate la grupele de vârstă 20–40 de ani, adică tocmai la adulţii tineri şi cu sistem imun competent.
   Făcând uz de datele şi rezultatele deja existente de epidemiologie, sero-arheologie şi imunologie, doi universitari din Tucson (Arizona) şi unul din Edinburgh (Scoţia) au încercat să pună cap la cap toate piesele din acest puzzle, reuşind să publice în PNAS prima explicaţie coerentă a modelului letal al pandemiei de gripă din 1918 (fig. 2). Astfel, virusul gripal A/H1N1 din 1918 ar fi apărut cu puţin timp înainte de 1918, prin achiziţia neuraminidazei N1 de origine aviară la un virus A/H1 deja prezent la om de aproximativ 11 ani. Această informaţie este esenţială pentru a explica mortalitatea pandemică scăzută la copiii expuşi anterior la un virus A/H1 (mortalitatea a fost mare însă la copiii fără gripă în antecedente), care a circulat 10–15 ani anterior anului 1918. În schimb, anterior acestui virus gripal, în perioada (estimată) 1880–1900, virusul gripal prevalent a fost unul A/H3N8, ale cărui antigene de suprafaţă erau complet diferite de cele ale virusului pandemic din 1918. Astfel se explică de ce indivizii născuţi în perioada 1880–1900, tinerii adulţi din 1918, au fost în mod particulari susceptibili la infecţia cu virusul A/H1N1; practic, ei nu au fost expuşi în copilărie la antigenii specifici neuraminidazei 1 (N1) sau hemaglutininei 1 (H1). Astfel se explică şi mortalitatea surprin­zător de scăzută înregistrată în timpul pandemiei din 1918 în rândul vârstnicilor: expunerea anterioară, în timpul co­pi­­lăriei, la un virus A/H1N1, diferit genetic de cel din 1918, însă cu o hemaglutinină a cărei evoluţie genică a fost redusă în timp.
   Expunerea din timpul copilăriei la antigenele virusului gripal A s-a corelat foarte bine cu excesul de mortalitate înregistrat în timpul pandemiei de gripă spaniolă (fig. 3). Interesantă este şi comparaţia dintre populaţia expusă în copilărie la virusul A/H3N8 şi cea naivă imunologic (grupuri izolate, pe insule): mortalitatea a fost de câteva ori mai mare la populaţia care nu a avut contact anterior cu un virus gripal, ceea ce indică o protecţie încrucişată, chiar minimă, între virusuri gripale A altfel majoritar (dacă nu complet) diferite genetic. Concluzia la care au ajuns autorii studiului din PNAS este că strategiile de imunizare care utilizează protecţia aparent puternică dobândită în timpul copilăriei ar putea reduce în mod dramatic mortalitatea prin infecţii gripale cu tulpini sezoniere sau cu tulpini nou apărute. Speculativ, modelul descris de cei trei autori şi importanţa acordată imunizării din perioada copilăriei par să explice şi mortalităţile înregistrate în zilele noastre la infecţia cu diverse virusuri gripale A: H3N2, H2N2, „porcinul“ H1N1 sau „aviarele“ H5N1 şi H7N9.

 

Logica scăderii în greutate prin aportul de fibre

 

   Nature Communications a publicat săptămâna aceasta un studiu2 interesant, care lămureşte mecanismul prin care dieta şi microbiomul intestinal intervin în scăderea greutăţii corporale. Relaţia dintre o dietă bogată în fibre şi scăderea ponderală a fost descrisă anterior, studii recente implicând flora din colon în obţinerea unei scăderi ponderale, fără a se cunoaşte mecanismul exact. Iată că studiile imagistice funcţionale in vivo avansate au permis unui grup britanico-spa­niol să elucideze lanţul fiziologic: în urma fermentării fibrelor la nivelul colonului, se produce acetat, preluat în circulaţia sistemică. Acetatul trece bariera hemato-encefalică şi ajunge în hipotalamus, unde nivelurile mari au ca efect creşterea ciclurilor neurogliale glutamat–glutamină şi GABA, reflectată şi de nivelurile hipotalamice de lactat mai mari decât în restul creierului. Activarea neuronilor hipotalamici şi activarea acetil-CoA carboxilazei favorizează supresia apetitului. Scăderea ponderală este doar concluzia logică a apetitului redus.

 

Controverse pe seama variolei

 

   Un editorial3 publicat ieri (1 mai) în PLoS Pathogens atrage atenţia asupra faptului că nu se poate vorbi despre o epuizare a subiectelor de cercetare privind virusul variolei şi că este prematură discuţia programată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru Adunarea Generală a Sănătăţii de luna aceasta, de la Geneva, prin care să se decidă asupra recomandării de distrugere a stocurilor rămase în labora­toare, de virus variolic activ. Eradicarea variolei a fost certificată de OMS în 1979 şi rămâne, până în prezent, singura boală umană eradicată. În prezent, în întreaga lume, doar două centre sunt autorizate de OMS să realizeze studii cu virusul activ al variolei, în condiţii de biosecuritate maximă, unul în Rusia, celălalt în SUA. Prima recomandare de distrugere a stocurilor de virus variolic a fost efectuată de OMS în 1986, când s-a stabilit ca aceasta să aibă loc în 1993, termen prelungit apoi până în 1999. Dată fiind opoziţia Rusiei şi a SUA, Adunarea Generală a Sănătăţii a permis, în 2002, continuarea limitată a cerce­tărilor cu virusul variolei, în cele două centre.

 

Două sisteme vizuale corticale?

 

   Am găsit, în numărul de miercurea aceasta al prestigioasei reviste britanice Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences, o perspectivă4 interesantă semnată de un universitar canadian asupra coexistenţei a două sisteme vizuale în creierul uman. Astfel, am putea vorbi de o procesare vizuală perceptuală, diferită de procesarea vizuală necesară acţiunii. Sistemul „perceptual“ ventral (raportat la aria vizuală a cortexului) se proiectează din ariile vizuale în cortexul temporal inferior, ajutând la construcţia unei reprezentări vizuale bogate şi detaliate, care ne permite să identificăm obiecte şi evenimente, să le adăugăm sensuri şi semnificaţii şi să stabilim relaţii cauzale. Prin contrast, sistemul dorsal, „de acţiune“, se proiectează din aria vizuală către cortexul parietal posterior şi joacă un rol critic în controlul în timp real al acţiunilor, transformând localizarea şi dispoziţia obiectelor în coordonate ale efectorilor implicaţi în realizarea unei acţiuni. Teoria propusă de studiul citat, deşi contraintuitivă, pare să fie susţinută de rezultatele obţinute în numeroase studii de neuropsihologie şi neuroimagistică, care au dovedit că semnalele vizuale prin care percepem lumea înconjurătoare nu sunt identice acelora care ne controlează acţiunile.

 

Made in Romania

 

   Nu toate cercetările ajung să fie publicate în cele mai importante reviste ştiinţifice ale lumii, după cum nu toate studiile din cele mai vestite publicaţii sunt întotdeauna importante sau rezistă la proba timpului. Ne-am propus, în cele ce urmează, să amintim – pe scurt – câteva din studiile publicate recent de cercetători români, în reviste de interes internaţional mai larg, unele bine-cunoscute.
   Un grup condus de conf. dr. Cristian Băicuş, de la Spitalul Clinic Colentina şi UMF „Carol Davila“ Bucureşti, a publicat în PLoS One un studiu5 care şi-a propus să valideze un scor clinic, propus în 2003, de identificare a pacienţilor cu cancer din cazurile cu scădere involuntară în greutate, pe baza a cinci parametri: niveluri serice crescute ale fosfatazei alcaline şi LDH, nivel seric scăzut al albuminei, leucocitoză şi vârsta peste 80 de ani. Grupul român raportează o acurateţe scăzută a predicţiei pe baza celor cinci parametri, propunând însă trei variabile (vârsta peste 60 de ani, nivelurile fosfatazei alcaline şi albuminei) cu o valoare predictivă negativă ridicată.
   Profesorul timişorean Caius Solovan a publicat, alături de alţi doi colaboratori, în European Journal of Dermatology (factor de impact 1,756), un studiu6 privind calitatea vieţii şi percepţiile subiective ale pacienţilor cu psoriazis. Prezenţa bolii s-a corelat semnificativ cu lipsa satisfacţiei privind propriul corp, relaţiile sexuale, dar şi cele sociale, familiale şi profesionale. Impactul psihologic al bolii este deci important la pacienţii cu psoriazis.
   Tot despre satisfacţia pacienţilor este şi studiul7 publicat de Florin Lazăr, conferenţiar la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti, în revista AIDS Care: Psychological and Socio-medical Aspects of AIDS/HIV (IF 1,834). Surprinzător, cercetarea – realizată cu sprijinul ARAS şi cu colaboratori din Franţa şi Canada – a relevat că mai mult de două treimi din pacienţii cu HIV/SIDA intervievaţi (68%) s-au declarat satisfăcuţi cu viaţa lor sexuală.
   Un grup ai cărui membri provin de la Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti, dar şi de la spitalele bucureştene „Bagdasar-Arseni“ şi Universitar de Urgenţă, descrie în revista Stereotactic and Functional Neurosurgery (IF 1,458)8 o metodă personalizată de fixare pentru implantarea profundă a electrozilor la stereoelectroencefalografie; autorii raportează rezultatele bune obţinute prin aplicarea acestei tehnici la patru pacienţi.
   De la Iaşi, farm. Oana Cioancă şi colab., de la UMF „Gr. T. Popa“ şi Universitatea „Al. I. Cuza“, publică în revista Physiology & Behavior (Elsevier, IF 3,160) un studiu experimental9 privind inhalaţiile cu ulei volatil de coriandru într-un model murin de boală Alzheimer. Rezultatele obţinute sugerează unele beneficii prin expunerea repetată la uleiul de coriandru, asupra anxietăţii, depresiei şi stresului oxidativ.
   Încheiem cu două publicaţii realizate de profesorul George A. Stanciu, directorul Centrului de micro­sco­pie, microanaliză şi procesarea informaţiei din cadrul Uni­ver­­sităţii „Politehnica“ Bucureşti, şi fiul acestuia, Ştefan G. Stanciu. Primul articol10 a apărut în Scientific Reports (publi­caţie din grupul Nature, IF 2,927) şi a vizat diagnosticul fibrozei hepatice prin microscopia de excitare bifotonică. Al doilea studiu11 a fost publicat în Microscopy and Microanalysis (IF 2,495) şi a fost realizat împreună cu cercetători din Slovacia şi Irlanda.

Notă autor:

1. Worobey M, Han GZ, Rambaut A. Genesis and pathogenesis of the 1918 pandemic H1N1 influenza A virus. Proc Natl Acad Sci U S A. 2014 Apr 28
2. Frost G et al. The short-chain fatty acid acetate reduces appetite via a central homeostatic mechanism. Nat Commun. 2014 Apr 29;5:3611
3. Damon IK, Damaso CR, McFadden G. Are we there yet? The smallpox research agenda using variola virus. PLoS Pathog. 2014 May 1;10(5):e1004108
4. Goodale MA. How (and why) the visual control of action differs from visual perception. Proc Biol Sci. 2014 Apr 30;281(1785):20140337
5. Băicuş C, Rimbaş M, Băicuş A, Caraiola S; Grupul de Studiu al Scăderii Ponderale Involuntare. Cancer and involuntary weight loss: failure to validate a prediction score. PLoS One. 2014 Apr 24;9(4):e95286
6. Solovan C, Marcu M, Chiticariu E. Life satisfaction and beliefs about self and the world in patients with psoriasis: A brief assessment. Eur J Dermatol. 2014 Apr 11
7. Lazăr F, Verdeş L, Henry E, Fugon L, Bernier A, Otis J, Préau M. Satisfaction with sexual life in people living with HIV in Romania, together with associated individual and social factors. AIDS Care. 2014 Apr 15:1-5
8. Bălănescu B, Franklin R, Ciurea J, Mîndruţă I, Răşină A, Bobulescu RC, Donos C, Barborică A. A personalized stereotactic fixture for implantation of depth electrodes in stereoelectroencephalography. Stereotact Funct Neurosurg. 2014 Apr 15;92(2):117-125
9. Cioancă O, Hrişcu L, Mihăşan M, Trifan A, Hâncianu M. Inhalation of coriander volatile oil increased anxiolytic-antidepressant-like behaviors and decreased oxidative status in beta-amyloid (1-42) rat model of Alzheimer’s disease. Physiol Behav. 2014 Apr 18
10. Stanciu SG et al. Experimenting liver fibrosis diagnostic by two photon excitation microscopy and bag-of-features image classification. Sci Rep. 2014 Apr 10;4:4636
11. Hristu R, Trancă DE, Stanciu SG, Gregor M, Plecenik T, Truchly M, Roch T, Tofail SA, Stanciu GA. Surface charge and carbon contamination on an electron-beam-irradiated hydroxyapatite thin film investigated by photoluminescence and phase imaging in atomic force microscopy. Microsc Microanal. 2014 Apr;20(2):586-95

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe