Rezultate
contradictorii în bronşiolita acută
A devenit deja loc comun ca, atunci când
vrem să verificăm eficienţa şi siguranţa unei terapii, să ne uităm la dovezile
existente. Aceasta este atitudinea medical-ştiinţifică firească în epoca
medicinii bazate pe dovezi; nu ne referim aici la persoanele cu sau fără pregătire
de vreun fel (dar inclusiv medici) care sunt convinse şi recomandă tot felul de
închipuite terapii, pe baza unor dovezi anecdotice, invariabil cu interese
financiare. Dar nu zice nimeni că medicina bazată pe dovezi e întotdeauna uşor
de înţeles, ci doar că oferă practicii medicale cea mai bună dintre lumile
(soluţiile) posibile.
Că lucrurile nu sunt întotdeauna clare şi
intuitive ne-o arată două studii clinice, ale căror rezultate au fost publicate
online săptămâna aceasta în revista de pediatrie a Asociaţiei Medicale
Americane. Ambele şi-au propus să afle ce tratament nebulizat e mai bun la
copiii cu bronşiolită ce ajung la departamentul de urgenţă: serul hiperton (3%)
sau serul fiziologic (0,9%). Şi ambele studii randomizate au ajuns la rezultate
semnificative statistic. Primul studiu1, realizat la Philadelphia, a
inclus copii cu vârste de 2–24 luni aflaţi la primul episod de bronşiolită şi
cu un scor de detresă respiratorie (RDAI) de 4–15 după aspirarea secreţiilor
nazale şi administrarea de albuterol nebulizat. La o oră după intervenţie,
grupul la care s-a administrat soluţia 3% a înregistrat ameliorări
semnificative, la evaluarea respiratorie, comparativ cu grupul care a primit
ser fiziologic. Al doilea studiu2 publicat în JAMA Pediatrics a fost realizat la Los Angeles şi a inclus 408
copii cu vârste sub 24 de luni cu diagnosticul la internare de bronşiolită
virală, randomizaţi pentru a primi fie soluţia hipertonă, fie serul fiziologic
de până la maximum trei ori, în departamentul de urgenţă, după administrarea
prealabilă de albuterol. Surpriza vine însă din faptul că grupul californian nu
a înregistrat diferenţe semnificative între cele două loturi de pacienţi, toţi
înregistrând ameliorări ale scorului RDAI după tratament. În schimb,
administrarea soluţiei hipertone a avut un oarecare efect (p = 0,01) în
prevenirea internării (părinţii optând să nu mai interneze copilul după
ameliorarea obţinută în camera de gardă).
Ce e de făcut, deci, atunci când rezultatele
unor studii randomizate sunt contradictorii? Întâi de toate, ele trebuie
publicate. Apoi, având acces la bazele de date şi la detaliile metodologice, se
poate verifica acurateţea rezultatelor şi găsi eventualele erori. Dincolo de
aceste prime gesturi, statistica oferă instrumente suplimentare. Analizele sistematice
şi meta-analizele au fost concepute ca instrumente statistice prin care să fie
compensate neajunsurile unor studii cu prea puţini pacienţi. De altfel, căutând
în literatura de specialitate, găsim o meta-analiză3 Cochrane publicată în 2008 şi actualizată
anul trecut, a cărei principală concluzie era că soluţia hipertonă nebulizată
poate reduce semnificativ durata internării la copiii cu forme uşoare sau
moderate de bronşiolită acută virală. Este necesar însă, după cum cred şi
autorii editorialului4 ce însoţeşte studiile din JAMA Pediatrics, ca aceste concluzii să
fie actualizate prin includerea noilor rezultate.
Lecţia pe care trebuie să o reţinem este că,
deşi instrumentele statistice pe care le avem la îndemână nu sunt niciodată
perfecte, ele rămân cele mai bune de care dispunem şi că eventualele
controverse întâlnite în cercetarea clinică nu fac decât să ne indice că nu am
cercetat suficient de bine. Acesta nu va fi vreodată un motiv suficient de bun
pentru a nu mai cerceta deloc.
Regenerare
dentinară cu laserul
Că progresele medicinii regenerative încep să
vină mai mult din integrarea biomaterialelor cu mecanismele naturale decât din
cultivarea în plăci Petri a unor organe puteţi afla pe larg din interviul pe
care îl publicăm, în acest număr, cu profesorul Raymund Horch. Şi, dacă nu vă
este suficient cuvântul profesorului german, iată că găsiţi acelaşi argument şi
într-un foarte interesant studiu5 publicat miercuri (28 mai) în Science Translational Medicine. Cercetătorii
de la Harvard au plecat tocmai de la faptul că manipularea ex vivo a celulelor, practicată în cele mai multe studii de medicină
regenerativă, face aproape imposibilă transpunerea în clinică a rezultatelor obţinute
în laborator. Iată cum au ajuns să găsească soluţii pentru activarea in vivo a mecanismelor naturale de
regenerare. În cazul de faţă, este vorba de utilizarea unui semnal laser
neionizant, de mică intensitate, pentru activarea procesului de diferenţiere a
celulelor stem, urmată de regenerarea dentinară la animale de laborator (fig. 1). Mediatorul acestui proces a
fost factorul β de transformare a creşterii (TGFβ), activat local prin
intermediul speciilor reactive de oxigen induse de stimularea laser (fig. 2). Cercetătorii au demonstrat
apoi rolul esenţial jucat de TGFβ prin dispariţia efectului la şoareci la care
s-au administrat inhibitori specifici ai factorului de creştere amintit. Dată
fiind prezenţa ubicuitară a TGFβ în numeroase tipuri de ţesuturi, este posibilă
şi dezvoltarea de alte aplicaţii ale principiului demonstrat în acest studiu.
Frica păzeşte plămânii
Cum convingi fumătorii să renunţe la
principalul factor de risc independent pentru o suită întreagă de boli cronice?
Simplu, îi cauţi de cancer, după cum vine răspunsul dintr-un studiu6
canadian publicat miercuri (28 mai) în Journal
of the National Cancer Institute. Cercetarea a urmărit fumătorii din
studiul de screening pulmonar (NLST, 2002–2009) şi rezultatul pe care examenele
medicale le-au avut asupra renunţării la fumat. Aceasta s-a corelat foarte
puternic cu nivelul de anomalii detectate în anul anterior, în cadrul
programului multianual de screening. În plus, decizia de renunţare la fumat s-a
menţinut pe o perioadă îndelungată la cei la care au fost decelate anomalii
pulmonare (fără ca acestea să evolueze către cancer, pacienţii cu cancer fiind
excluşi din lotul studiat).
Cu alte cuvinte, frica de cancer pare să fie
un bun stimulent pentru renunţarea la fumat, cu condiţia ca ea să fie bine
alimentată imagistic.
Neîncrederea poate fi
un risc de demenţă
Tot miercurea aceasta a fost publicat un
interesant studiu7 finlandez care ar trebui să-i facă pe cei un pic
mai în vârstă să-şi revizuiască un pic comportamentul. De ce? Pentru că s-a
observat că e mai probabil statistic ca persoanele vârstnice cinice şi care nu
au încredere în ceilalţi să aibă o mortalitate mai ridicată şi un risc mai mare
de demenţă. Scala de neîncredere cuprinde următoarele enunţuri: cred că
majoritatea oamenilor mint ca să-şi atingă scopurile; cei mai mulţi oameni sunt
sinceri doar de teama de a nu fi prinşi cu minciuna; cei mai mulţi oameni vor
utiliza mijloace necinstite pentru a obţine un avantaj, dacă riscă să-l piardă;
de obicei mă întreb ce motive ascunse au cei care sunt drăguţi cu mine; nimănui
nu îi pasă prea mult de ce se întâmplă cu tine; e mai sigur să nu ai încredere
în nimeni; cei mai mulţi oameni îşi fac prieteni fiindcă le-ar putea fi utili
mai târziu; cei mai mulţi oameni nu sunt dispuşi să-i ajute pe ceilalţi. Punctând
fiecare enunţ pe o scală de la 0 la 3 (3 – complet de acord, 0 – complet
împotrivă), dacă strângeţi peste 15 puncte, sunteţi la risc. Deşi probabil că
deja priviţi cu suspiciune şi studiul finlandez, cu scopurile sale ascunse,
nu?
În altă ordine de idei, printre autori se
numără şi dr. Alina Solomon, absolventă a UMF „Carol Davila“, în prezent cercetător
postdoctoral la Universitatea din Kuopio.
Screening
cardiovascular insolit
Pentru un sistem de sănătate precum cel
românesc, studiul8 olandez publicat marţea aceasta online pe site-ul
revistei Radiology ar putea părea un
pic bizar, fiind vorba de posibilul rol predictiv pe care tomografia
computerizată (CT) toracică l-ar putea avea pentru patologia cardiovasculară.
Bizar, deoarece sunt spitale judeţene care nu dispun de vreun computer tomograf
funcţional. Şi dacă ar dispune,
câţi specialişti credeţi că ar fi vreo secundă
interesaţi să facă screening cardiovascular pe rezultatul CT? De aceea studiul
este olandez, ceea ce nu îl face însă neinteresant pentru noi.
Studiul este relativ simplu: s-au urmărit
peste 10.000 de pacienţi, care au avut un CT toracic indicat pentru alte motive
decât cele cardiovasculare. Într-o perioadă de până la şapte ani post-CT, s-au
înregistrat 1.148 de evenimente cardiovasculare. Pe baza acestora şi în comparaţie
cu normalul a fost apoi dezvoltat un algoritm care a luat în calcul vârsta,
sexul, indicaţia de CT, calcificările coronarei descendente anterioare, valvei
mitrale, aortei, dar şi diametrul cardiac (fig.
3). Modelul a confirmat apoi, în cohorta în care a fost verificat, reuşind
să stratifice corect pacienţii, după riscul lor de evenimente cardiovasculare.
Studiul este
de interes nu pentru că CT ar putea vreodată să devină un instrument de
screening cardiovascular, ci pentru că demonstrează că sunt numeroase date
colectate de la pacienţi care nu sunt utilizate la întregul lor potenţial
clinic. Prelucrarea datelor deja existente ar putea servi, în timp, la
reducerea cheltuielilor de sănătate, prin identificarea precoce şi managementul
preclinic al unor afecţiuni cronice cu evoluţie îndelungată.
1. Florin TA et al. Nebulized hypertonic saline for bronchiolitis in the emergency department: a randomized clinical trial. JAMA Pediatr. 2014 May 26
2. Wu S et al. Nebulized hypertonic saline for bronchiolitis: a randomized clinical trial. JAMA Pediatr. 2014 May 26
3. Zhang L et al. Nebulised hypertonic saline solution for acute bronchiolitis in infants. Cochrane Database Syst Rev. 2013;7(4):CD006458
4. Grewal S, Klassen TP. The tale of 2 trials: disentangling contradictory evidence on hypertonic saline for acute bronchiolitis. JAMA Pediatr. 2014 May 26
5. Arany PR et al. Photoactivation of endogenous latent transforming growth factor–b1 directs dental stem cell differentiation for regeneration. Sci Transl Med. 2014 May 28;6(238):238ra69
6. Tammemägi MC et al. Impact of lung cancer screening results on smoking cessation. J Natl Cancer Inst. 2014 May 28;106(6):dju084
7. Neuvonen E et al. Late-life cynical distrust, risk of incident dementia, and mortality in a population-based cohort. Neurology. 2014 May 28
8. Jairam PM et al. Incidental imaging findings from routine chest CT used to identify subjects at high risk of future cardiovascular events. Radiology. 2014 May 27