Acasă

Noutăţi în cercetare

Dr. A. M. vineri, 4 iulie 2014

Viitorul sună utopic

Chiar dacă am uitat titlul sau autorul, îmi amintesc de o lectură din copilărie care descria o societate utopică. Spre deosebire de altele, aceasta era caracterizată prin absenţa oricărui contact interuman, care devenise complet desuet; oamenii comunicau prin intermediul unor holograme, iar perpetuarea speciei se făcea în laborator, fără „dezgustătorul“ şi deloc igienicul contact dintre două fiinţe umane. Şi, ca orice poveste bine scrisă, şi aceea avea un sâmbure de adevăr, care să o facă plauzibilă. Atât de plauzibilă încât un prim pas – e drept, destul de timid – ne este propus de trei medici de la UCLA în revista-fanion a Asociaţiei Medicale Americane. Editorialul¹ din JAMA sugerează că nu am avea decât de câştigat dacă am interzice strânsul mâinii în unităţile medicale. Argumentele celor trei californieni sunt cât se poate de ştiinţifice: de la Semmelweis încoace, dovezile asupra importanţei igienei mâinilor personalului medical sunt covârşitoare; într-atât încât Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit o zi din an – 5 mai – în care să atragă atenţia asupra igienei mâinilor ca metodă simplă şi ieftină de prevenţie a infecţiilor nosocomiale. Articolul din JAMA face o paralelă interesantă între fumat şi strânsul mâinii, ca practici sociale cu rădăcini adânci în conştiinţa generală; după interdicţia de a fuma în spaţiile publice, fumatul tinde să devină un obicei rău văzut în societate – dovadă că lucrurile se pot schimba în doar câteva decenii. Pe lângă afişarea unor inscripţii care să interzică strânsul mâinii în interiorul unităţii medicale, cei trei universitari americani propun adoptarea unor saluturi non-contact. Un prim pas către o societate utopică nu ar trebui însă să ne pună în încurcătură: medicul român îşi practică demult profesia într-un sistem distopic.

Şi, dacă nu sunteţi convinşi de posibilitatea de transmitere a diverşilor patogeni printr-un gest atât de banal precum strânsul mâinii, iată că un interesant studiu² publicat în jurnalul PeerJ – open access de generaţia a doua (prima generaţie fiind reprezentată de PLoS şi de revistele din Biomed Central) – demonstrează că telefoanele mobile sunt contaminate cu microbiomul utilizatorului. Cel mai frecvent, de pe telefoanele inteligente au fost identificate bacterii din genurile Streptococcus,Staphylococcus şi Corynebacterium. Una din sugestiile autorilor este că telefoanele mobile ar putea fi, în viitor, utilizate ca senzori pentru contactul cu tulpini patogene. De aici până la o aplicaţie mobilă care să recunoască alte telefoane cu contaminare similară – permiţând deci posesorilor să-şi strângă mâinile – e doar un pas.

Cât de criptogenic este stroke-ul criptogenic?

Definiţia accidentului vascular cerebral criptogenic este simplă: AVC de cauză necunoscută. Diagnosticul este unul de excludere, după examenul clinic, de laborator şi imagistic standard, în care niciuna din cauzele cunoscute nu poate fi identificată. Nu mai puţin de unul din patru accidente ischemice şi până la jumătate din atacurile ischemice tranzitorii au etiologii neelucidate (sunt criptogenice). Iată însă că două studii clinice ale căror rezultate au fost publicate ieri în New England Journal of Medicine vin să clarifice etiologia cel puţin a unei părţi din accidentele vasculare cerebrale aşa-zis criptogenice şi identifică fibrilaţia atrială ca factor cauzal puternic subestimat.

În studiul EMBRACE³, 572 de pacienţi cu AVC ischemic criptogenic în ultimele şase luni şi fără fibrilaţie atrială în antecedente au fost evaluaţi randomizat prin monitorizare electrocardiografică fie timp de 24 de ore (standardul diagnostic actual), fie timp de 30 de zile (cu înregistrare declanşată de aritmii). Rezultatele sunt concludente: 16,1% din pacienţii monitorizaţi 30 de zile au prezentat cel puţin un episod de fibrilaţie atrială cu durata de 30 de secunde sau mai mult, în comparaţie cu doar 3,2% din pacienţii evaluaţi după standardul actual. Concluzia studiului este că monitorizarea activităţii electrice a inimii pentru o perioadă mai lungă este mai utilă la identificarea cazurilor de fibrilaţie atrială paroxistică la pacienţii cu AVC ischemic criptogenic, în comparaţie cu monitorizarea EKG de scurtă durată recomandată de ghidurile de practică. Desigur, apariţia aritmiei cardiace la aceşti pacienţi se constituie în indicaţie pentru tratamentul anticoagulant, de prevenţie terţiară a accidentelor ischemice recurente.

Studiul CRYSTAL AF⁴ a inclus 441 de pacienţi cu vârste de 40 de ani sau mai mult, care au suferit un stroke criptogenic în ultimele 90 de zile şi la care monitorizarea EKG timp de 24 de ore nu a evidenţiat fibrilaţie atrială; aceştia au fost randomizaţi fie pentru a primi un dispozitiv implantabil de monitorizare cardiacă, fie pentru a urma un program de controale periodice. După şase luni, aritmia cardiacă durând 30 de secunde sau mai mult a fost diagnosticată la 8,9% din pacienţii monitorizaţi cu dispozitivul implantabil şi la doar 1,4% din pacienţii din grupul de control. La 12 luni, discrepanţa a crescut între cele două grupuri şi a ajuns la 12,4% vs. 2%. Fireşte, indicaţia de anticoagulare a fost superioară în grupul cu dispozitivul de monitorizare. Interesant este că beneficiul monitorizării continue s-a menţinut pe o perioadă îndelungată (fig. 1).

Concluzia celor două studii este clar exprimată în editorialul⁵ publicat în acelaşi număr al revistei: rezultatele indică faptul că monitorizarea prelungită a ritmului cardiac ar trebui să fie inclusă în managementul standard al pacienţilor cu AVC criptogenic.

Senzorul pielii de găină

Invazia tehnologiei în viaţa privată este tot mai mare, iar diversele servicii online pe care le utilizăm zilnic se folosesc de datele noastre pentru a ne prezenta oferte comerciale personalizate. Un singur aspect era însă eluziv până acum: emoţiile noastre. Până acum, deoarece un grup sud-coreean a publicat6 săptămâna aceasta, în Applied Physics Letters, revistă a Institutului American de Fizică, conceptul şi rezultatele obţinute cu un senzor inovator (fig. 2), aplicabil pe piele şi capabil să monitorizeze piloerecţia – contracţia muşchiului erector al firului de păr – adică „pielea de găină“, care apare ca răspuns la emoţii puternice şi la schimbări bruşte ale temperaturii ambientale. Nu vă speriaţi însă de posibila intruziune în viaţa privată prin intermediul noului senzor; nu pentru că nu ar fi ceva de speriat, ci pentru că reacţia este deja uşor de monitorizat.

Bacterii pentru graşi

Ştiam deja că bacteriile din intestin joacă un rol metabolic foarte important şi sunt studii efectuate pe mamifere mici care au dovedit că microbiomul intestinal poate face diferenţa dintre normoponderali şi obezi, dintre tipul constituţional slab şi cel gras. Iată însă că un studiu⁷ publicat marţea aceasta (24 iunie) în Journal of Clinical Investigation duce teoria un pic mai departe şi aplică practic conceptele deja descrise. Strategia propusă de grupul din Nashville (Tennessee) este de a încorpora în microbiomul intestinal bacterii modificate genetic pentru a produce factori terapeutici. În cazul de faţă, o tulpină de Escherichia coli modificată pentru a produce N-acil-fosfatidil-etanolamine (precursor al N-acil-etanolamidelor, sintetizate fiziologic în intestinul subţire ca răspuns la alimentaţie, cu rol în reducerea aportului şi a obezităţii), administrată la şoareci în apa de băut, a dus la scăderea nivelului de obezitate, în pofida dietei bogate în grăsimi administrate animalelor. Mai mult, după prezenţa timp de opt săptămâni a bacteriei în apa de băut, efectele protectoare împotriva obezităţii s-au menţinut timp de alte patru săptămâni. Studiul acesta demonstrează că administrarea unor bacterii cu acţiuni specifice ar putea fi benefică în obţinerea unor efecte metabolice ţintite.

106 grade de frumuseţe

Cum definim frumuseţea? Întrebarea este una frivolă, dar îşi are tâlcul ei. Pentru că un studiu⁸ publicat ieri (26 iunie) în JAMA Facial Plastic Surgery nu numai că şi-a propus să afle care este unghiul ideal de rotaţie şi proiecţie a vârfului nasului, dar l-a şi aflat. Ei bine, puşi să aleagă dintre valori ce au variat între 96° şi 116° (fig. 3), participanţii la un focus group californian au decis că frumuseţea are fix 106°. Desigur, concluziile studiului sunt limitate la femeile albe tinere şi gusturile sunt cele ale tinerilor americani, dar măcar chirurgii plasticieni îşi pot face o idee privind maximizarea efectelor rinoplastiei.

Închideţi televizorul!

Televizorul dăunează grav sănătăţii! Nu ne referim acum şi aici la programele de dezinformare tip „Antena 3“, atât de extinse în presa românească; nocivitatea lor este relativ uşor de sesizat. Un studiu⁹ spaniol însă, publicat miercuri (25 iunie) în Journal of the American Heart Association, relevă că mai mult de trei ore petrecute zilnic în faţa televizorului cresc riscul de moarte prematură la adulţi. Asocierea este interesantă, deoarece ea este valabilă pentru privitul la televizor, dar nu şi pentru alte activităţi sedentare, precum lucratul la computer sau şofatul, ceea ce înseamnă că sedentarismul nu este o explicaţie suficientă în acest caz. Vreţi deci să trăiţi mai mult? Închideţi televizorul! Şansele sunt ca, dacă trăiţi în România, să nu aveţi oricum ce vedea.

1. Sklansky M et al. Banning the Handshake From the Health Care Setting. JAMA. 2014 May 15

2. Meadow JF et al. Mobile phones carry the personal microbiome of their owners. PeerJ. 2014 Jun 24;2:e447

3. Gladstone DJ et al. Atrial fibrillation in patients with cryptogenic stroke. N Engl J Med. 2014 Jun 19;370(26):2467-77

4. Sanna T et al. Cryptogenic stroke and underlying atrial fibrillation. N Engl J Med. 2014 Jun 19;370(26):2478-86

5. Kamel H. Heart-rhythm monitoring for evaluation of cryptogenic stroke. N Engl J Med. 2014 Jun 19;370(26):2532-3

6. Kim J. A flexible skin piloerection monitoring sensor. Appl Phys Lett. 2014 June 24;104(25):253502

7. Chen Z et al. Incorporation of therapeutically modified bacteria into gut microbiota inhibits obesity. J Clin Invest. 2014 Jun 24

8. Ahmed O et al. Population-based assessment of currently proposed ideals of nasal tip projection and rotation in young women. JAMA Facial Plast Surg. 2014 Jun 26

9. Martinez-Gonzalez M et al. Television viewing, computer use, time driving and all-cause mortality: The SUN Cohort. J Am Heart Assoc. 2014 Jun 25

Acasă

Noutăţi în cercetare

Articolul continuă după recomandări

1,5 milioane de euro investiţi în Staţia centrală de sterilizare a SUUB

Investigaţii medicale la distanţă prin telemedicină

Abonează-te la Viața Medicală