Noutăţi în cercetare

Tuşeul vaginal îşi pierde rosturile?

 

 

Super-răcitorul de organe

   Una din limitările importante ale transplantului de organe o constituie viabilitatea limitată a organelor prelevate. Intervalul de timp dintre prelevare şi transplantare nu poate depăşi 12 ore, timp în care organul recoltat este prezervat într-o soluţie specială, „standardul“ fiind încă reprezentat de soluţia dezvoltată de Universitatea din Wisconsin la sfârşitul anilor ’80. Iată însă că un studiu⁴ publicat în Nature Medicine promite posibilitatea de prelungire a viabilităţii organelor recoltate, prin combinarea ingenioasă a perfuziei cu procesul de super-răcire (fig. 1). La şobolani, supravieţuirea la trei luni a animalelor transplantate cu ficat păstrat timp de 72 de ore prin noul protocol a fost de 100%, în vreme ce toate animalele la care ficatul a fost păstrat 72 de ore prin metoda actuală de prezervare au murit în primele două zile. Extinderea perioadei de super-răcire la patru zile a fost însă urmată de o scădere abruptă a supravieţuirii la trei luni (58%). Aplicarea acestui protocol şi la om ar putea permite extinderea ariei geografice în care poate fi utilizat un organ, precum şi pregătirea preoperatorie mai bună a pacientului care primeşte organul în cauză.

Siguranţa vaccinurilor

 

   Revista Pediatricsa publicat marţi rezultatele celei mai recente analize⁵ privind siguranţa vaccinurilor incluse în schema de imunizare a copiilor americani (faţă de copiii români, aceştia sunt în plus vaccinaţi împotriva varicelei, hepatitei A, papilomavirusului şi meningococului, dar nu mai primesc vaccinul BCG). Studiul în cauză actualizează în fapt rezultatele publicate în 2011 de Institutul American de Medicină. Menţionăm aici doar diferenţele din noul studiu, cum ar fi evaluarea vaccinului anti-Haemophilus influenzae tip B, unde a fost semnalată frecvenţa mai mare a eritemului (de 2,71 ori) şi edemului local (de circa zece ori), fără vreun efect advers important. Vaccinul antihepatitic A a fost asociat cu purpura trombocitopenică la copiii cu vârste de 7–17 ani (nu şi la cei de 2–6 ani). Vaccinul pneumococic conjugat (PCV) cu 13 tulpini poate să se asocieze cu convulsii febrile, dar riscul creşte atunci când administrarea vaccinului se face concomitent cu a celui gripal. Vaccinarea pentru rotavirus se poate asocia cu invaginaţia, dar extrem de rar (1,1 pentru RotaTeq şi 5,1 cazuri la 100.000 de doze pentru Rotarix). În fine, există o posibilă asociere dintre vaccinarea varicelică şi purpura trombocitopenică la copiii cu vârste de 11–17 ani. Desigur, studiul mai are şi meritul de a demonstra absenţa asocierilor dintre unele vaccinuri şi diverse patologii (precum ROR vs. autism, unele vaccinuri vs. leucemie etc.).

 

Coronare cu origine endocardică

 

   Science publică astăzi (4 iulie) un interesant studiu⁶ histologic şi imunohistochimic care clarifică embriogeneza vascularizaţiei cardiace. Până acum se credea că vascularizaţia coronariană s-ar dezvolta prin extinderea celei embrionice preexistente. Iată însă că, prin utilizarea unor markeri ai originii genetice, s-a demonstrat că o parte importantă a vaselor coronare formate postnatal se formează de novo, şi nu din vasele embrionare. Originea vaselor nou formate este endocardică, acestea apărând rapid, în primele zile de viaţă, contribuind la dezvoltarea circulaţiei coronare (fig. 2).

Metaflamaţia şi obezitatea „sănătoasă“

 

   Obezitatea este adesea o expresie a unei tulburări metabolice, dar nu orice formă de obezitate se însoţeşte de diabet zaharat. Astfel, deşi supraponderalitatea şi obezitatea sunt folosite de epidemiologi ca expresie a unei tulburări metabolice, aceasta nu este adevărată în toate cazurile. Ce face diferenţa dintre obezitatea „sănătoasă“ şi cea „patologică“? Se pare că inflamaţia metabolică („metaflamaţia“); un grup austriac a publicat ieri (3 iulie), în revista Cell, un studiu⁷ interesant care aduce argumente serioase în acest sens. Astfel, comparând material bioptic de la cele două tipuri de obezitate, s-a observat că hem-oxigenaza 1 (HO-1), o moleculă cu proprietăţi antiinflamatorii, pare să fie unul din cei mai puternici predictori ai bolii metabolice la om. Mai mult, la şoarece, deleţia HO-1 din hepatocite şi macrofage protejează împotriva apariţiei rezistenţei la insulină şi a inflamaţiei metabolice, reducând dramatic consecinţe metabolice precum steatoza hepatică. Implicaţiile acestui studiu vizează posibilul beneficiu terapeutic metabolic pe care l-ar putea aduce inhibitorii de HO-1.

 

Introspecţie vs. şocuri electrice

 

   Am găsit, în numărul de azi (4 iulie) al revistei Science un studiu⁸ deosebit de interesant, deopotrivă prin simplitatea şi firescul cu care a fost condus, dar şi prin descoperirile realizate. Este vorba de o serie de unsprezece experimente prin care un grup de cercetători de la departamentul de psihologie al Universităţii din Virginia (Charlottesville) a făcut o incursiune în psihicul uman şi în modul în care acesta se poate detaşa de mediul înconjurător. După ce au constatat că participanţii la studiu – adulţi sănătoşi, întâi studenţi, apoi oameni din comunitate – ar prefera să se implice într-o activitate decât să stea singuri cu gândurile lor pentru o perioadă de până la un sfert de oră, cercetătorii au vrut să vadă cât de neplăcută este experienţa aceasta introspectivă. Astfel, participanţii la studiu au fost puşi să aprecieze atractivitatea unor stimuli (de la vederea unor fotografii până la aplicarea unor mici şocuri electrice); mai mult, li s-a cerut să aprecieze cât ar fi dispuşi să plătească, din cinci dolari, pentru a primi un stimul plăcut sau pentru a nu primi unul neplăcut. Surpriza a venit însă din experi­men­tul următor, în care participanţii au fost puşi să stea singuri cu gândurile lor, având ca unică formă de entertainment posibilitatea de a-şi autoadministra mici şocuri electrice. Ei bine, 12 din 18 bărbaţi (67%) şi 6 din 24 de femei (25%) au ales să-şi autoadministreze cel puţin un şoc electric, deşi toţi aceştia se arătaseră, în experimentul anterior, dispuşi să plătească cinci dolari pentru a nu primi un astfel de şoc. Ce ne arată acest simpatic studiu? Că oamenii – cel puţin cei activi – preferă oricând să facă în loc să gândească. Şi că a rămâne singur cu gândurile tale este, pentru mulţi, o experienţă mai puţin plăcută decât o experienţă cert neplăcută. Rezultatul vă cam pune pe gânduri, nu?

1. Bloomfield HE et al. Screening pelvic examinations in asymptomatic, average-risk adult women: an evidence report for a clinical practice guideline from the American College of Physicians. Ann Intern Med. 2014 Jul 1;161(1):46-53

2. Qaseem A et al. Screening pelvic examination in adult women: a clinical practice guideline from the American College of Physicians. Ann Intern Med. 2014 Jul 1;161(1):67-72

3. Sawaya GF, Jacoby V. Screening pelvic examinations: right, wrong, or rite? Ann Intern Med. 2014 Jul 1;161(1):78-9

4. Berendsen TA et al. Supercooling enables long-term transplantation survival following 4 days of liver preservation. Nat Med. 2014 Jun 29

5. Maglione MA et al. Safety of vaccines used for routine immunization of US children: a systematic review. Pediatrics. 2014 Jul 1

6. Tian X et al. De novo formation of a distinct coronary vascular population in neonatal heart. Science. 2014 Jul 4;345(6192):90-4

7. Jais A et al. Heme oxygenase-1 drives metaflammation and insulin resistance in mouse and man. Cell. 2014 Jul 3;158(1):25-40

8. Wilson TD. Just think: the challenges of the disengaged mind. Science. 2014 Jul 4;345(6192):75-7