Proteze bionice senzitive
Două
studii publicate miercuri (8 octombrie) în Science
Translational Medicine prezintă o minirevoluţie pentru domeniul
neuroprotezelor, în fapt un mare pas înainte în completarea funcţiilor motorii
ale protezelor cu funcţii senzitive, imposibil de asigurat anterior. Primul
studiu1,
realizat la Cleveland, prezintă nu doar conceptual modelul
unei proteze de membru superior, ci şi practic, la doi pacienţi care au
utilizat proteza cu implantul unor interfeţe la nivelul nervilor periferici (fig. 1) timp de 16, respectiv 24 de
luni. Cei doi subiecţi au relatat percepţii tactile pe care le-au descris ca
atingeri uşoare, presiune constantă, atingere uşoară în mişcare sau vibraţie,
după caz. Modificarea intensităţii stimulului a dus, de asemenea, la lărgirea
ariei pe care a fost perceput acesta, iar schimbarea frecvenţei a controlat
puterea stimulării. Interesant este că niciunul din cei doi pacienţi nu a
prezentat, până la data
publicării rezultatelor, parestezii sau alte reacţii
senzoriale neaşteptate.
Un
al doilea studiu2, realizat la Gothenburg, în Suedia, prezintă aceeaşi
proteză, dar din punctul de vedere al integrării sale osoase (proteza este
ancorată în bontul osos) percutanate, interfaţa aceasta permiţând comunicarea
permanentă şi bidirecţională cu organismul uman. Grupul suedez prezintă un
pacient la care electrozii implantaţi de peste un an au facilitat un control
mult mai precis şi mai predictibil decât electrozii de suprafaţă, indiferent de
poziţia membrului protezat sau de condiţiile din mediu (fig. 2), iar efortul pacientului a fost unul redus.
Editorialul3
care însoţeşte cele două studii discută pe larg principiile neuroprotezelor
pentru amputaţia de membru superior (fig.
3), dar atrage atenţia asupra diferenţelor foarte mari dintre protezele
deja disponibile şi sistemele aflate încă în faza de prototip, doar pentru
studiu academic (cum este cazul celor descrise în revistă).
Narghileaua creşte riscul de BPOC
Dacă
în privinţa fumatului lucrurile sunt clare şi dezastrul este pe toată linia –
efecte grave asupra sănătăţii fumătorului şi celor din jurul lui, dar şi un
impact economic şi social important –, s-a crezut că formele sale „alternative“
ar fi mai bune şi deloc nocive. Mitul ţigărilor electronice a fost însă rapid
risipit, odată cu rezultatele primelor studii, care au dovedit că respectivele
dispozitive nu numai că nu ajută în renunţarea la fumat, dar sunt promovate ca
produse „cool“ şi favorizează începerea fumatului în rândul tinerilor. Iată
acum că nici narghilelele (cunoscute şi ca hookah
sau water-pipe) nu sunt atât de
„cool“ pe cât încearcă să le prezinte proprietarii de localuri care
comercializează şedinţe de fumat narghilea (e plin centrul istoric al Bucureştiului
de astfel de băruleţe pentru hipsteri):
un studiu4 publicat în Chest,
revistă editată de American College of Chest Physicians arată că fumatul de
narghilea creşte foarte mult riscul de boală pulmonară cronică obstructivă
(BPOC). În comparaţie cu un nefumător, riscul de BPOC al unui fumător de
narghilea este de peste zece ori mai mare, al unui fumător pasiv de narghilea
este de peste cinci ori mai mare, al unui fumător – de peste trei ori, iar al
unui fumător pasiv este dublu. Iată un bun argument pentru a reglementa fumatul
de narghilea şi pentru a taxa corespunzător un produs care aduce deservicii
importante sănătăţii publice.
1. Tan DW et al. A neural interface provides long-term stable natural touch perception. Sci Transl Med. 2014 Oct 8;6(257):257ra138
2. Ortiz-Catalan M et al. An osseointegrated human-machine gateway for long-term sensory feedback and motor control of artificial limbs. Sci Transl Med. 2014 Oct 8;6(257):257re6
3. Farina D, Aszmann O. Bionic limbs: clinical reality and academic promises. Sci Transl Med. 2014 Oct 8;6(257):257ps12
4. She J et al. Chinese Water-Pipe Smoking and the Risk of COPD. Chest. 2014 Oct 1;146(4):924-931