Acasă

Noutăţi în cercetare

Dr. A. M. joi, 20 noiembrie 2014

Diete faimoase, rezultate mai puţin célèbre

Probabil că jumătate din articolele şi publicaţiile autointitulate generic „de sănătate“ sau „pentru femei“ (bărbaţii, aparent, sunt interesaţi doar de fotbal, de maşini şi de femei) oferă cele mai eficiente, mai miraculoase, mai sigure şi mai rapide metode de slăbit, de obţinere a „siluetei perfecte“. Cealaltă jumătate a acestei maculaturi populare vine, desigur, cu sfaturi pentru cum să te aranjezi sau în ce destinaţii exotice să mergi odată ce metoda-minune şi-a făcut treaba. Chiar dacă în spatele acestor sfaturi dietetice nu sunt şi dovezi ştiinţifice (cine mai are nevoie de dovezi atunci când cine-ştie-ce-vedetă-sau-nutriţionist-închipuit îţi garantează că metoda e bună?), ceva-ceva tot există: interesele financiare ale vânzătorilor de iluzii. Industria dietelor este foarte lucrativă şi aşa se explică de ce, de la mărunţeii care populează – cu dietele lor adesea hazlii – piaţa media din România, până la celebrităţi precum Pierre Dukan (exclus din colegiul francez al medicilor) sau Dr. Oz (luat la ţintă de membrii Congresului SUA pentru promovarea unor diete fals „miraculoase“ în scopuri comerciale), competiţia pentru portofelul persoanelor supraponderale este acerbă. Şi pe bună dreptate: piaţa nord-americană a produselor de slăbit a fost estimată anul trecut la 66 de miliarde de dolari.

Cât de eficiente sunt însă toate aceste diete? Şi cât de durabile efectele? O analiză sistematică¹ publicată săptămâna aceasta în Circulation. Cardiovascular quality and outcomes, revistă editată de American Heart Association, şi-a propus să investigheze eficienţa a patru astfel de metode foarte populare de slăbit, în special în menţinerea scăderii ponderale dincolo de primul an. Au fost incluse în analiză studiile clinice randomizate care au vizat următoarele metode: Atkins (o dietă în patru faze, bazată pe aportul foarte scăzut de carbohidraţi, cu aport nerestricţionat de proteine şi grăsimi), South Beach (o dietă bogată în proteine şi săracă în carbohidraţi), Weight Watchers (un plan care include dieta hipocalorică, activitatea fizică şi modificarea comportamentului) şi Zone (cu restricţii de carbohidraţi, dieta permite consumul de proteine în absenţa grăsimilor). La 12 luni, datele au arătat că, în comparaţie cu persoanele care nu au urmat o dietă „faimoasă“, doar cele din programul Weight Watchers au avut un beneficiu semnificativ în scăderea ponderală, chiar dacă şi acela modest (3,5–6 kg vs. 0,8–5,4 kg). În schimb, datele obţinute la 24 de luni de la iniţierea dietelor sugerează că beneficiul se pierde, prin redobândirea surplusului ponderal iniţial.

Până la urmă, morala studiului citat este că nu sumele mari cheltuite cu metodele celebre de slăbit sunt importante pentru obţinerea efectului dorit, ci respectarea unor reguli dietetice pe o perioadă lungă de timp, dublate de activitatea fizică. Exact aşa cum se specifică în toate ghidurile elaborate de societăţile ştiinţifice. Nu însă şi în revistele „pentru femei“.

Aliaţi neaşteptaţi

Aşa cum socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg, nici situaţia din laborator nu este la fel cu aceea din... vagin. Într-adevăr, efectul unei substanţe este cercetat în condiţii ideale, controlate, fără intervenţii externe, care să „bruieze“ rezultatele. Ceea ce, în viaţa reală, se poate traduce în variabilitatea efectului, care poate să meargă în jos nu doar către zero, ci chiar către efecte inverse decât cele obţinute iniţial în laborator. Complexitatea sistemelor biologice ne este amintită de un studiu² publicat miercuri (12 noiembrie) în Science Translational Medicine de un grup de la Universitatea din Ulm (Germania). Cercetătorii lămuresc acum un mister

mai vechi: substanţele microbicide s-au dovedit foarte eficiente în inhibarea HIV, însă toate studiile clinice care au vizat protecţia împotriva virusului prin aplicarea topică a respectivelor microbicide au dat greş. De ce? Se pare că ingredientul lipsă, care schimbă complet jocul de forţe HIV–microbicide de la nivelul vaginului, este sperma.

Sprijinul neaşteptat primit de virus vine de la fibrilele amiloide din spermă, la care retrovirusul aderă (fig. 1) şi astfel îşi sporeşte infectivitatea (fig. 2). Grupul german a găsit însă şi un antiretroviral al cărui efect nu variază în funcţie de prezenţa spermei: maravirocul.

Competiţia antiinflamatoarelor

Un studiu³ publicat săptămâna aceasta în PNAS cercetează modul în care administrarea concomitentă de aspirină (pentru efectul antiplachetar) şi alte antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen şi celecoxib) poate avea efecte cardiovasculare severe (accidente trombotice). Cum? Prin competiţia pentru acelaşi substrat de legare a ciclooxigenazei 1 (COX1) la nivelul trombocitelor. Diferenţa dintre aspirină şi ceilalţi inhibitori COX1 este că antiinflamatoarele de generaţie mai veche inhibă reversibil COX1. Situaţia este diferită în cazul celecoxibului, un inhibitor selectiv COX2, care nu anulează efectul antiagregant plachetar al aspirinei, spre deosebire de ibuprofen şi naproxen.

Puterea minţii

Zâmbiţi cu îngăduinţă atunci când cineva vă spune că poate muta munţii numai cu puterea minţii? Poate că aveţi dreptate să reacţionaţi astfel, dar poate că tot ce-i lipseşte respectivului este un montaj electric bine realizat. Cum este, de pildă, cel prezentat într-un articol⁴ publicat marţea aceasta (11 noiembrie) în Nature Communications de un grup din Zürich. Cercetătorii elveţieni au gândit un foarte ingenios montaj, prin care un dispozitiv computerizat procesează înregistrarea electroencefalografică şi, atunci când recunoaşte un anumit tipar (în acest caz specific unei stări de concentrare), activează luminos un mic dispozitiv implantabil (fig. 3), care conţine celule modificate pentru a secreta o anumită enzimă după activarea optogenetică.

Studiul de faţă este doar unul care demonstrează conceptul, căci dispozitivul a fost implantat deocamdată la şoarece, iar gena activată duce doar la secreţia de fosfatază alcalină. Chiar şi aşa însă, puterea minţii umane poate fi un bun dispozitiv de control al unui montaj care combină electronica şi bioingineria, având ca efect final secreţia unui produs biologic direct în locul dorit. Până la mutat munţii mai este ceva, dar nu foarte mult.

HTA cu explozie

Un grup din Mainz (Germania) a publicat⁵ luni (10 noiembrie), în revista Hypertension, rezultatele unui experiment interesant. Exploziv chiar. Pentru că a fost utilizat pentaeritritolul tetranitrat (PETN), un nitrat organic puternic exploziv, care nu dezvoltă toleranţă şi nici nu prezintă toxicitate pentru produsul de concepţie, la animale. De această dată, PETN a fost administrat la şobolani hipertensivi spontan (un model de HTA determinată genetic) în perioada sarcinii şi alăptării, fără a fi administrat puilor rezultaţi din aceste sarcini. Chiar dacă tratamentul nu a avut niciun efect asupra TA la mame şi nici la puii de sex masculin, la fiice s-a observat reducerea persistentă a TA la şase şi la opt luni, cel mai probabil ca urmare a unor modificări epigenetice. Rămâne, desigur, de verificat efectul pe termen lung al acestui medicament administrat în timpul sarcinii la om, deoarece nu s-a realizat încă translatarea modelului animal.

Oligodendrocitele şi mielinizarea

Cercetători de la Institutul Karolinska şi-au îndreptat atenţia, într-un studiu⁶ publicat în revista Cell, asupra oligodendrocitelor (fig. 4), populaţia celulară cerebrală responsabilă cu mielinizarea axonilor. Una dintre teoriile privind aceste celule era că modularea oligodendrocitelor se face prin experienţă, astfel fiind mediată neuroplasticitatea, prin optimizarea circuitelor neuronale. Studiul suedez arată însă că, deşi mielina (de la nivelul corpului calos) se schimbă într-un ritm foarte ridicat, populaţia celulară este stabilă din adolescenţă, variabilitatea anuală fiind de 1/300 de celule. Prin urmare, nu multiplicarea oligodendrocitelor este responsabilă de modularea mielinei cerebrale, ci activarea celulelor mature existente.

Bacterii antirotavirus

Numărul de astăzi (14 noiembrie) al revisteiScience ne propune⁷ un foarte interesant model prin care activarea imunităţii locale poate avea ca efect prevenţia sau vindecarea unei infecţii intestinale grave – cu rotavirus. Administrarea intraperitoneală, într-un model murin, a flagelinei bacteriene (principala componentă a flagelului bacterian) a indus activarea receptorilor TLR5 de pe celulele dendritice şi a stimulat astfel producerea locală a interleukinei 22. Aceasta, mai departe, a indus expresia unei gene protectoare la nivelul enterocitului (prevenind astfel infecţia cu rotavirus). Mai mult, flagelina a indus şi producţia de interleukină 18 (prin activarea receptorilor NLRC4), care a dus la eliminarea imediată a celulelor infectate cu rotavirus. Administrarea de IL-22 şi IL-18, la şoareci, a avut ca efect reproducerea efectelor antirotavirale induse de administrarea flagelinei. Există astfel premisele creării unui agent antiviral cu spectru larg.

1. Atallah R et al. Long-term effects of 4 popular diets on weight loss and cardiovascular risk factors. A systematic review of randomized controlled trials. Circ Cardiovasc Qual Outcomes. 2014 Nov 11

2. Zirafi O et al. Semen enhances HIV infectivity and impairs the antiviral efficacy of microbicides. Sci Transl Med.
2014 Nov 12;6(262):262ra157

3. Li X et al. Differential impairment of aspirin-dependent platelet cyclooxygenase acetylation by nonsteroidal antiinflammatory drugs. Proc Natl Acad Sci USA. 2014 Nov 10

4. Folcher M et al. Mind-controlled transgene expression by a wireless-powered optogenetic designer cell implant.
Nat Commun. 2014 Nov 11;5:5392

5. Wu Z et al. Maternal treatment of spontaneously hypertensive rats with pentaerythritol tetranitrate reduces blood pressure in female offspring. Hypertension. 2014 Nov 10

6. Yeung MSY et al. Dynamics of oligodendrocyte generation and myelination in the human brain. Cell.
2014 Nov 6;159(4):766-74

7. Zhang B et al. Prevention and cure of rotavirus infection via TLR5/NLRC4–mediated production of IL-22 and IL-18. Science. 2014 Nov 14;346(6211):861-5

Acasă

Noutăţi în cercetare

Articolul continuă după recomandări

1,5 milioane de euro investiţi în Staţia centrală de sterilizare a SUUB

Investigaţii medicale la distanţă prin telemedicină

Abonează-te la Viața Medicală