O dezbatere
publică pe marginea unui act normativ aflat în transparență
decizională a avut loc săptămâna aceasta la Ministerul Sănătății.
Tema acesteia a fost legată de hotărârea Guvernului privind
aprobarea metodologiei de raportare și a circuitului informațional
în Registrul electronic național de vaccinări(RENV)
– o temă tehnică, un act normativ simplu, clar și scurt.
Hotărârea de guvern are menirea să îmbunătățească
activitățile legate de Programul Național de Imunizare (PNI), de
la evidența vaccinărilor efectuate și restante, până la
managementul stocurilor de vaccin și debirocratizarea procesului de
raportare, atât de cronofag și energofag acum. În prezent, medicii
vaccinatori – în principal medicii de familie – sunt solicitați
să facă lunar mai multe deplasări la sediile direcțiilor de
sănătate publică (DSP), pentru a duce documente semnate și
ștampilate și a prelua dozele de vaccin. Poate în București și
județul Ilfov aceste drumuri nu sunt neapărat o problemă, însă
în majoritatea județelor presupun deplasări repetate de zeci sau
sute de kilometri între cabinetul medical și sediul DSP din
reședința de județ. Proiectul de hotărâre de guvern promite să
taie hârtiile, să mute aceste raportări în mediul online prin
intermediul RENV și să simplifice astfel activitatea legată de
PNI.
Acest registru
nu este un alt proiect informatic costisitor și care urmează să se
realizeze într-un orizont de timp, așa cum am fost obișnuiți.
RENV există deja de câțiva ani și este folosit atât în
cabinetele medicilor de familie, cât și în maternități,
beneficiind și de cadrul legal: Ordinul ministrului sănătății
nr. 1234/2011 privind instituirea metodologiei de raportare online în
Registrul unic de vaccinări. Actualul proiect de hotărâre de
guvern, care a reprezentat tema dezbaterii publice organizate de
Ministerul Sănătății săptămâna aceasta și care va abroga
ordinul din anul 2011, este etapa finală a efortului Institutului
Național de Sănătate Publică de a îmbunătăți RENV, utilizând
finanțare din fondurile norvegiene și expertiza unui grup de medici
care utilizau deja „vechiul“ registru.
Dezbaterea
publică se anunța așadar a fi tehnică, scurtă și clară.
Participanții înscriși la cuvânt ar fi avut de adus observații
pe marginea articolelor din proiectul de act normativ, propuneri de
îmbunătățire, poate și critici. În mod ideal constructive. Ce
s-a întâmplat de fapt poate fi constatat citind atât raportul
publicat pe site-ul Ministerului Sănătății în rubrica
„Legislație“, subrubrica „Dezbateri publice“, cât și
urmărind reflectarea în mass-media a concluziilor dezbaterii.
Aspectele tehnice au fost prea puțin
puse în discuție de majoritatea participanților înscriși la
dezbatere. Cu excepția unui medic, care a abordat fiecare dintre
articolele proiectului de hotărâre de guvern, majoritatea
participanților – nemedici – au ales să își expună opiniile
pe teme generale legate de activitatea de vaccinare și registrele
sau bazele de date cu informație medicală. S-au prezentat opinii
despre dreptul de refuz al vaccinării și transmiterii sau stocării
datelor în registre electronice. S-au cerut dovezi privind legătura
între prevenția bolilor și vaccinare. S-a afirmat că igiena,
activitatea fizică, alimentația sănătoasă sunt suficiente,
nefiind nevoie de medicamente și vaccinuri. S-a propus un screening
obligatoriu, complet, la naștere, din punct de vedere imunologic,
alergologic și genetic. S-a afirmat că nu se face raportarea
reacțiilor adverse și nici informarea privind conținutul dozelor
de vaccin și posibilele reacții adverse. Au fost criticate
articolele privind sancțiunile pentru neutilizarea RENV de către
medici, punându-se întrebarea dacă România este un stat
polițienesc sau democratic. S-a pus întrebarea dacă RENV este un
fel de cazier medical. A fost și o intervenție care a accentuat
rolul unui astfel de registru în recuperarea copiilor cu scheme de
vaccinare incomplete, în special din rândul migranților români.
Vocea medicilor – rațională,
educată și bazată pe dovezi științifice, nelipsită de empatie
și dublată de bune abilități de comunicare – nu ar trebui să
lipsească de la astfel de evenimente. Oricât de ocupați suntem,
oricât de inutile ni se par aceste dezbateri publice sau forumuri,
conferințe, grupuri pe facebook, bloguri, nu ne este permis să stăm
deoparte, să nu avem o voce clară și hotărâtă. Ministerul
Sănătății a fost organizatorul acestei dezbateri, la care au fost
prezenți în sală reprezentanții săi și ai Institutului Național
de Sănătate Publică. S-au oferit răspunsuri și clarificări.
Vocea administrației, deși puternică și esențială, nu este
suficientă însă pe astfel de teme. Vocea breslei medicale, prin
vocile individuale și ale reprezentanților organizațiilor
medicilor, trebuie să fie auzită.
