În numărul 35 al „Vieții medicale“ (27/28 august), a fost
publicat un interviu intitulat „Sindicate de casă + Colegiul absent ⇒ Alianța medicilor“,
acordat de dr. Letiția Coriu, membră a Alianței medicilor. În cursul
interviului se fac unele afirmații care trădează o lipsă de cunoaștere a
fenomenului sindical din sistemul nostru de sănătate.
La afirmația dnei Coriu „(…) toate sindicatele, care până acum
au fost somnolente, tăcute, au participat la aceste negocieri. Noi n-am știut
și n-am auzit în spațiul nostru medical despre activitatea acestor sindicate“,
dorim să se știe că sindicatul „Esculap“, al medicilor din București și Ilfov,
parte a Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din România (CFSMR), nu
este „un sindicat de casă“, nici al Guvernului, nici al Ministerului Sănătății
(MS). Nici Camera Federativă nu este un astfel de sindicat. CFSMR nu a
fost invitată la discuțiile care au avut loc la MS și Guvern, privind
inițiativa ministerului de a crește salariile în sistemul de sănătate. Din
cunoștințele noastre, la Guvern au fost chemați doi directori de spitale (prof.
dr. Irinel Popescu și prof. dr. Șerban Bubenek), precum și un șef de secție
(dr. Florin Chirculescu).
Reprezentanți ai CFSMR și sindicatului „Esculap“ au publicat
numeroase articole de analiză a sistemului de sănătate, inclusiv în „Viața
medicală“, în care au arătat care trebuie să fie salariile medicilor români,
plecând de la comparații internaționale. Este de mirare că dna doctor Coriu nu
a auzit de dr. Chirculescu (unul dintre negociatori), chirurg care operează în
Spitalul Universitar București, unde este angajată și dsa.
O altă afirmație a intervievatei se referă la faptul că o
organizație profesională – Colegiul Medicilor din România – „(…) prin statutul
ei, ar trebui să ne apere interesele“. Colegiul Medicilor din România și
Colegiul Medicilor Dentiști din România NU îi reprezintă pe medici! Colegiul
Medicilor reprezintă statul român. Colegiul este o autoritate a statului care
are ca sarcină să îi înregistreze pe medici într-un registru special (al
medicilor), precum Consiliul Superior al Magistraturii îi înregistrează pe
judecători și procurori. Colegiul are ca scop să controleze buna exercitare a
profesiei de medic de cei îndrituiți. Colegiul nu este chemat să apere niciun
interes al medicilor (chiar dacă legea este prost scrisă la acest pasaj).
Colegiile peste tot în lume, acolo unde ele există, sunt organisme ale statului
(vezi decizia din 1983 a Curții Europene a Drepturilor Omului vs. medicii din
Belgia). Ele nu trebuie să fie chemate la discuții cu privire la salarii, cum
de altfel nici nu sunt chemate în Marea Britanie, Franța, Belgia, Spania etc.
De peste 15 ani cerem Parlamentului României schimbarea textului
legii. Banii plătiți de medici Colegiului NU sunt cotizații, ci taxe.
Cotizațiile se plătesc la un organism voluntar, unde te înscrii ca să devii
membru. Colegiul este un organism obligatoriu, pentru că, dacă nu ești
înregistrat, nu poți profesa. Un astfel de organism nu percepe cotizații, ci
taxe, căci este organism al statului.
În
altă ordine de idei, este greșită afirmația dnei doctor potrivit căreia „ca
organizație nonguvernamentală, (…) putem face dialog social (…)“. Conform legii
(62/2011), dialogul social presupune un sindicat. Un ONG nu poate participa la
dialog social instituționalizat, la nivelul unui minister.
