Semiologie amestecată

Privitor la demenţe: „Se referă la demenţe atrofico-degenerative şi la cele organice“. Este de notorietate faptul că din punct de vedere anatomopatologic, toate demenţele au un suport  organic lezional cerebral. De ce textul ordinului operează o distincţie între demenţele degenerative şi cele organice? Cu siguranţă este o tautologie. ,,Sindromul demenţial apare în boala Alzheimer şi în boala cerebrovasculară (demenţa corticală postinfarcte cerebrale multiple, encefalopatia aterosclerotică subcorticală – boala Binswanger, forma mixtă), dar şi în alte condiţii medicale care afectează primar sau secundar creierul: boala Pick, boala Creutzfeldt-Jacob, boala Huntington, boala Parkinson, maladia HIV, hidrocefalie, traumatismele cerebrale, tumorile cerebrale’’. În această frază apar câteva de erori de formă şi de fond. În primul rând, numele corect al bolii este Creutzfeldt-Jakob. Apoi, ne întrebăm ce caută formula „dar şi“. Este ca şi cum autorul ar prefera primele trei tipuri anatomoclinice de demenţă şi ar face o concesie celorlalte forme de demenţă enumerate mai departe. Cât despre „maladia HIV“, în mod corect se vorbeşte de infecţia HIV şi de maladia SIDA. CIM 10 defineşte afecţiunea astfel: „Demenţa în boala cu virusul imunodeficienţei umane (HIV)“(1). O altă eroare de conţinut o reprezintă faptul că ordinul omite complet un număr de 14 forme etiologice ale demenţei descrise în CIM 10 la codul FO2.8 (2). Mai departe, „explorările imagistice confirmă diagnosticul etiologic al afecţiunii“. Studenţii medicinişti învaţă la anatomopatologie faptul că etiologia în demenţe se confirmă anatomopatologic macro- şi mai ales microscopic. Imagistica cerebrală evidenţiază prezenţa unor leziuni cerebrale ce au fost suspectate la examinarea clinică. Sunt date paraclinice indirecte asupra etiologiei. Tot privitor la demenţe, în ordin găsim exprimarea: „este necesar să fie identificate elemente precum: factorii motivaţionali sau emoţionali (ideaţia delirantă, halucinaţiile, depresia, tulburările de comportament)“. De ce „sau“? Ca şi cum motivaţia exclude afectivitatea. Mai grav este faptul că scriitorul amestecă semiologia. El include în cadrul motivaţiei şi funcţiei afective, ideaţia delirantă, halucinaţiile şi tulburările de comportament. Numai depresia face parte din semiologia patologiei afectivităţii. Ideaţia delirantă face parte din tulburările de conţinut ale gândirii, tulburările de comportament reprezintă prin ele însele un capitol separat în psihopatologie, iar halucinaţiile sunt tulburări patologice ale funcţiei perceptive. Mai departe, sunt menţionate „capacitatea de autoîngrijire – inclusiv controlul sfincterian –  şi capacitatea de autoservire, autogospodărire“ – o enumerare fără rost, cele trei cuvinte având aceeaşi semnificaţie. În continuare, se cere „să se identifice următoarele elemente: a) gradul deteriorării cognitive prin examenul MMSE, raportat la nivelul de studii al persoanei evaluate“. Scala Folstein, intitulată Mini-Mental Status Examination, evaluează toate persoanele la fel, indiferent de gradul lor de pregătire şcolară. Scala SLUMS (Saint Louis University Mental Status) este mai sensibilă, cotând diferit persoanele cu studii liceale faţă de cele cu studii inferioare celor liceale (3). Trebuie ştiut faptul că scala MMSE este protejată de legea copyrightului. Pentru a fi utilizată ea trebuie cumpărată de la PAR (4). Alte elemente care trebuie identificate sunt „b) gradul funcţionalităţii adaptative sociale prin scala de evaluare clinică şi funcţională GAFS“. Scala intitulată Global Assessment of Functioning, în traducere scala evaluării globale a funcţionării, a fost introdusă în DSM IV şi în DSM-IV-TR (5). Începând cu luna mai 2013, Asociaţia Psihiatrică Americană (APA) a înlocuit ediţia DSM IV-a revizuită, cu ediţia a V-a (6). Această ultimă ediţie nu mai conţine scala GAF, fiind eliminată de grupul de lucru pentru lipsa de fiabilitate în evaluarea heteropericulozităţii şi autopericulozităţii şi costurile ridicate necesare utilizării ei (7). Experţii APA recomandă în locul GAFS  utilizarea scalei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: WHODAS 2.0 (World Health Organization Disability Assessment Schedule) (8). La fel ca MMSE, şi scala WHODAS 2.0 este protejată de legea copyrightului (9).

Recompense pentru antisociali