Emigrația medicilor a declanșat o criză ale cărei efecte vor fi
resimțite dureros de societatea românească în anii ce vin. Puține instituții se
preocupă de stoparea hemoragiei de medici sau cadre medicale în Occident.
Colegiul Medicilor din Municipiul București a tras un semnal de alarmă, a
elaborat studii care arată cauzele exodului și acționează pe palierul său de
competență pentru limitarea fenomenului, prin promovarea medicilor tineri și
acțiuni ce vizează creșterea respectului și restabilirea încrederii publicului
în medici.
Până când se va putea măsura concret efectul noii legi a
salarizării în sistemul bugetar, nu are rost să vorbim de acțiuni concrete ale
autorităților. Promisiuni sunt, se vehiculează cifre amețitoare în ceea ce
privește salariul, dar unii experți spun că venitul va fi mai mic, sau medicul
va trebui să muncească mult mai mult pentru a păstra același nivel al
veniturilor. Rămâne de văzut, în primul rând, dacă legea va ajunge să fie
aplicată. Mai e mult până departe. Între timp, unii comunicatori ai partidelor
vântură pe la televiziuni o soluție: vin medici din afara UE să lucreze la noi,
nu va fi criză!
După o vizită făcută recent într-un stat non-UE, mai precis la
Chișinău, mai că îmi venea să le dau dreptate. Parcă mă întorsesem în timp, în
spitalele noastre, în anii ʼ90. Veniturile, din ceea ce vedeam și auzeam de la
colegi, sunt atât de mici încât ale noastre par mari. Totuși, amintindu-mi ce
am trăit în ultimele două decenii, înclin să cred că imigrația din Est nu va fi
o soluție la criza medicilor.
Îmi amintesc cum eram noi înainte de intrarea în UE, din punct
de vedere al dreptului de a profesa în Vest: trebuia să dăm echivalări și
examene care, în unele țări, aproape te făceau să mai urmezi o dată facultatea.
Doar cei mai tineri erau dispuși să facă acest efort. După 2007, exodul nu a
mai fost limitat de bariere administrative legate de diplomă, ci de legăturile
emoționale: familie, copii, pacienți, sau patriotism, ca să nu ne ferim de
cuvinte mari.
Medicii moldoveni care învață în România au scăpat, la rândul
lor, de necesitatea echivalării diplomelor în UE. Deci, pot fi menținuți sau nu
în România, la fel ca medicii cu buletin în loc de pașaport. Medicii din
Republica Moldova au nevoie de echivalare. Cei care o vor da – dacă tot au
obținut dreptul de a profesa într-o țară UE și pleacă de acasă –, de ce să se
oprească la Focșani sau Oradea și să nu meargă direct la Dusseldorf?
Mi-e teamă că rămânem o țară de tranzit, care nu va reuși să
oprească profesioniștii de import, așa cum nu reușește să-și țină aproape nici
profesioniștii formați aici.