Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Paharul pe jumătate gol sau plin

Viața Medicală
Conf. dr. Horia BUMBEA vineri, 7 iulie 2017
     În general, politica de sănătate publică este stabilită de guvern, care prin instituțiile publice este abilitat să supravegheze și să reglementeze activitatea medicală. România, ca membră a Uniunii Europene (UE), implementează în strategia de politică de sănătate publică obiectivele strategice ale acesteia. Acestea sunt: promovarea unei stări bune de sănătate – prevenirea bolilor și promovarea unor stiluri de viață sănătoase prin abordarea aspectelor legate de nutriție, activitate fizică, consum de alcool, fumatul, consumul de droguri și riscurile legate de mediu; protejarea cetățenilor împotriva amenințărilor pentru sănătate; și sprijinirea sistemelor de sănătate dinamice în cadrul statelor membre, pentru a le ajuta să răspundă provocărilor reprezentate de îmbătrânirea populației, cerințelor tot mai mari ale cetățenilor, mobilității pacienților și a personalului medical.
     Bineînțeles, toate aceste activități presupun strategii de susținere financiară a sistemului de sănătate și a programelor derulate. Dar poate statul să suporte toate costurile pe care le implică desfășurarea corespunzătoare a activității medicale? Sănătatea costă, iar sistemul de sănătate trebuie să suporte cheltuieli foarte mari, care nu țin doar de asigurarea îngrijirii și terapiei, dar și de întreținerea și dezvoltarea infrastructurii sistemului. În era terapiilor inovative, costurile tratamentelor ating cifre amețitoare, iar cheltuielile din sistemul de sănătate cresc foarte mult.
     Chiar și în țări dezvoltate, aceste costuri sunt susținute parțial și de societatea civilă, prin fundații, asociații și organizații nonguvernamentale. Modelul acesta s-a implementat și în România, de mai mulți ani. În prezent asistăm la proiecte de reabilitare, de construcție a unor centre de îngrijire, a unor secții sau laboratoare, chiar la construcția unui spital cu ajutorul acestor organizații. Parteneriatul cu asociații de pacienți s-a dezvoltat treptat în România, iar în prezent există și o colaborare susținută între organizația profesională a medicilor și acestea. Putem observa acest lucru și în activitatea Colegiului Medicilor din București, care a dezvoltat un parteneriat cu principalele asociații de pacienți pentru îmbunătățirea activității medicale împreună cu beneficiarii sistemului de sănătate.
     Unele obiective realizate prin parteneriat public sunt izvorâte din necesități evidente ale unităților sanitare sau ale comunităților. Dar acestea trebuie să fie sustenabile, adică să poată fi integrate în sistemul de sănătate existent și să primească finanțare ca să funcționeze în sistemul public. Altfel, nu sunt decât niște mașini de lux care nu pot fi pornite. De aceea, obiectivul acestor proiecte este să completeze sistemul acolo unde acesta are nevoie.
    Dar, în avântul acesta al îmbunătățirii mijloacelor de îngrijire a pacienților prin implementarea unui sistem modern de îngrijire, apare riscul ca inițiativa civilă să impună modul de organizare sau persoane din structura sistemului. Asta reprezintă un derapaj din partea societății civile care, sub aparența inițiativei, se erijează în coordonatorul politicii de sănătate publică. Nu trebuie să uităm că rolul de reglementare a activității medicale revine instituțiilor publice, care au mecanismele corespunzătoare de a face acest lucru.
     De asemenea, putem constata că în spațiul public din România se critică permanent, se caută greșelile, dar nu se promovează realizările și nu se caută soluții. În goana după senzațional, care ocupă din ce în ce mai mult interesul opiniei publice, se aduc în discuție frecvent obiectivele nerealizate. Astfel, dacă încerci să identifici niște probleme ca să elaborezi o strategie de rezolvare a lor, riști să provoci doar reacții de culpabilizare, pentru că aceste probleme există. Această atitudine nu este benefică dezvoltării și rezolvării problemelor existente. Este timpul să încercăm să ne schimbăm atitudinea, astfel încât să vedem și partea plină a paharului.

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.