Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Paradoxul informatizării sistemului de sănătate

Viața Medicală
Conf. dr. Horia BUMBEA vineri, 12 mai 2017
     Un studiu recent arată că dintre toți profesioniștii din SUA, medicii sunt cei care experimentează unele dintre cele mai ridicate rate de epuizare emoțională la locul de muncă, astfel încât încep să se simtă indiferenți față de cei pe care îi deservesc. Mai mult de jumătate dintre medicii din SUA se simt așa, arată cercetări recente. Pe de altă parte, un studiu publicat de Mayo Clinic a identificat faptul că înregistrarea digitală a actelor medicale și a prescripției medicamentelor ar fi legată de acest proces de epuizare emoțională, prin timpul îndelungat pe care îl petrec în fața monitorului. Același studiu descrie și faptul că doctorii mai în vârstă resimt mai mult acest sentiment, și pentru că muncesc mai mult ca să se adapteze programelor electronice implementate în activitatea lor medicală, iar în privința specialității, urologii, medicii de familie, medicii ORL și neurologii au fost cei mai afectați. Introducerea computerelor în camera de examinare are potențialul de a schimba focalizarea medicilor departe de pacient și de interacțiunea umană, care este importantă pentru medici, scriu autorii studiului.
     În România se discută despre exodul medicilor și despre faptul că nu atât nivelul de salarizare este cel incriminat, cât faptul că sistemul alungă medicii. Dar sistemul de sănătate românesc este într-un proces continuu de eficientizare, care a inclus introducerea înregistrărilor medicale în format electronic, prescripția electronică a medicației, comunicarea prin mijloace electronice cu instituțiile, respectiv a referatelor pentru tratamente sau investigații scumpe, raportarea activității medicale pentru decontarea unor servicii, ca să nu mai vorbim de raportarea datelor pacientului în DES. Bineînțeles că acest sistem de digitalizare este benefic în primul rând instituțiilor care reglementează sistemul de sănătate și putem spune că îl eficientizează.
     Dar, asta înseamnă că o serie de activități necesare introducerii datelor în sistem sunt preluate de medici, și pentru că personalizarea actului medical impune utilizarea token-ului personal al medicului, care îl identifică în sistemul medical. Dacă la introducerea sistemului de identificare personală acesta era utilizat doar pentru prescripția rețetelor, în prezent el este folosit în toate etapele actului medical, de la înregistrarea datelor medicale în fișa electronică a pacientului, la prescripția medicației în condica electronică și până la elaborarea epicrizei și rețetei la externare. În sistemul ambulatoriu sau la medicul de familie se regăsesc toate aceste etape, la care se adaugă raportarea pe care medicul de familie trebuie să o facă la Casa de asigurări de sănătate. Deci, la o analiză rapidă, putem constata că medicul, care învață 10–12 ani pentru a practica în specialitate, și în care se investește o sumă apreciabilă pentru instruire, fără să mai cuantificăm și valoarea intrinsecă a unei persoane instruite în societate, ajunge să efectueze în cea mai mare parte a timpului activitate de înregistrare de date, care poate fi efectuată de personal instruit în activitatea de registrator, și care costă cu mult mai puțin sistemul. Constatăm astfel că digitalizarea sistemului de sănătate are impact mult mai mare decât în SUA, prin faptul că personalul auxiliar sau complementar este subdimensionat.
     În urmă cu peste zece ani, vizitând un spital din Franța, am fost plăcut surprins de faptul că epicriza pacientului era dictată de medic pe reportofon, care era apoi transcrisă de registratori sau secretare, în format electronic. În România de azi, însă, în ciuda informatizării sistemului de sănătate, persistă mentalitatea că „pianistul trebuie să care pianul”.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.