Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE

Percepţii şi realităţi

Viața Medicală
Mirabela VIAŞU joi, 6 iunie 2013
   Mai mult de jumătate dintre românii care fumează vor să renunţe la acest obicei; 80% din ei susţin că voinţa ar fi elementul principal în procesul renunţării la fumat, iar 43% sunt de părere că motivarea este cheia reuşitei. Acestea sunt o parte din rezultatele unui studiu paneuropean privind obiceiurile şi percepţiile cetăţenilor din Uniunea Europeană legate de fumat, realizat în toamna trecută şi prezentat luna aceasta, în cadrul mesei rotunde „Ex-fumătorii sunt de neoprit“.
   Din păcate, procentul celor care reuşesc să se lase de fumat este mai mic de 5, o cifră prea mică. Ca să crească, ar fi nevoie de o strategie naţională antifumat mult mai bine structurată. În opinia profesorului Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie (SRP), avem o legislaţie antifumat slabă, care trebuie adusă la nivelul celorlalte ţări din Europa. În al doilea rând, stăm prost şi la capitolul implementare. „Nu este suficient să ai o legislaţie, trebuie să ai un corp de control riguros, care să facă verificări frec­vente la început şi care să aplice penalităţi. Un al treilea lucru de care trebuie ţinut cont este bătălia de a nu debuta ca fumător, pe care trebuie să o dăm mult mai jos, de la adolescentul din şcoală la copilul de la grădiniţă, pentru că ei sunt pur­tătorii de mesaje antifumat“, a explicat profesorul Mihălţan. Un alt factor care ar putea determina românii să renunţe la ţigări este preţul acestor produse. Statisticile arată că o creştere cu 10% a preţului pachetului de ţigări duce la o scă­dere a numărului de consumatori între 3 şi 5%.

Dificultăţile renunţării la fumat

   Studiul paneuropean a mai arătat că un sfert din respondenţi nu erau convinşi că vor să se lase de fumat, în timp ce 7,5% s-au arătat convinşi că nu vor renunţa la ţigări. Această cercetare este diferită de alte studii de profil prin faptul că încearcă să identifice motivele de renunţare la fumat la grupa de vârstă între 18 şi 35 de ani, persoane care în principiu nu au probleme de sănătate. Cu toate acestea, destui români (32%) au recunoscut că fumatul îi împiedică să deţină un control asupra propriei sănătăţi şi duce la scăderea performanţelor sportive. Aproape jumătate (41%) au precizat că, din cauza fumatului, nu mai călătoresc cu avionul, iar 31% aleg doar zborurile scurte, fapt care îi împiedică să viziteze destinaţii mai exotice.
   În ceea ce priveşte motivele care îi împiedică să se lase de fumat, aproape 28% din fumătorii români au spus că nu pot rezista impulsului de a fuma atunci când savurează un ceai sau o cafea. O altă dificultate invocată de 27% din respondenţi este socializarea cu alţi fumători, în timp ce 22% spun că nu pot renunţa la „ţigara de dimineaţă“. Aceştia din urmă sunt caracterizaţi printr-o dependenţă nicotinică mare şi au nevoie de mai mult tratament şi sprijin decât alte persoane. „Renunţarea la ţigara de dimineaţă este foarte importantă pentru medic, în cabinetul de renunţare la fumat, deoarece arată un grad ridicat de dependenţă nicotinică. Dacă nu poţi să renunţi la ţigara de dimineaţă înseamnă că eşti dependent“, a explicat dr. Ioana Munteanu, preşedinta Secţiei de tabacologie a SRP.
   Un alt element care îi opreşte pe fumători să renunţe la viciu îl reprezintă aromele din compoziţia ţigărilor. Concret, ţigara mentolată reprezintă o invitaţie la fumat pentru adolescent şi pentru femei, la fel ca şi ţigara „slim“.
   Întrebaţi cum s-ar simţi dacă ar reuşi să nu mai fumeze, 42% din români au declarat că ar fi mândri, mai sănătoşi şi mai atenţi la starea lor de sănătate. Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de 25.000 de persoane, cu vârste de peste 18 ani, din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Dintre respondenţi, 1.011 au fost din România, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 şi 25 ani, din care 47,5% fumează, iar 23,3% sunt ex-fumători.

Beneficiile nefumătorului

   Studiul a fost publicat în contextul Zilei mondiale antifumat, celebrată la 31 mai, şi face parte din campania Comisiei Europene „Ex-fumătorii sunt de neoprit“, ajunsă la a treia ediţie. Scopul iniţiativei este de a promova renunţarea la fumat, atât prin motivarea fumătorilor, cât şi prin sprijinul practic acordat acestora. Cu alte cuvinte, nu se concentrează pe efectele negative ale fumatului, ci încearcă să scoată în evidenţă beneficiile renunţării la tutun. În plus, iniţiativa promovează realizările ex-fumătorilor, pentru a-i motiva pe fumători să renunţe la acest obicei.
   La masa rotundă au fost prezenţi şi ex-fumători. Iulia Pop este o tânără care a avut suficient de mult voinţă să se lase de fumat. Ea se numără printre cei 50% din românii care au declarat că s-ar simţi mândri dacă ar renunţa la fumat. A reuşit în 2010, de pe o zi pe alta, şi apoi şi-a dat seama că poate trăi fără tutun. A început apoi să facă mişcare şi spune că se simte mult mai bine. „Te simţi altfel în fiecare zi. Până şi simţurile ţi se schimbă. Până să mă las de fumat, nu puteam înţelege cum un nefumător simte când în maşina lui se urcă o persoană care fumea­ză, iar acum înţeleg perfect“, spune Iulia Pop.
   Persoanele care nu pot renunţa singure la fumat au la dispoziţie şi un ajutor gratuit, o platformă digitală de consiliere – iCoach. Sta­tisticile arată că mai mult de 40% din utilizatorii platformei au renunţat la fumat după trei luni de zile. De la demararea campaniei „Ex-fumătorii sunt de neoprit“, în iunie 2011, peste 380.000 de cetăţeni europeni (din care 22.325 de români) s-au înscris pe această platformă.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.