Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE

Perspectivele profesionale ale medicilor rezidenţi

Viața Medicală
Prof. dr. Alexandru Vlad CIUREA luni, 30 decembrie 2013

A avea curaj înseamnă să te ridici şi să vorbeşti (Winston Churchill)

 

   Cariera medicală reprezintă o succesiune de activităţi şi ierarhii pe care medicul le poate accesa şi asuma în timpul vieţii profesionale. Fiecare medic îşi planifică drumul carierei, îşi analizează interesele, valorile, competenţele, încercând să compatibilizeze caracteristicile personale cu opţiunea profesională disponibilă în momentul alegerii direcţiei de specializare. Obiectivele profesionale individuale converg către anumite perspective de dezvoltare a carierei şi activităţi care ajută la realizarea obiectivelor.
   Rezidenţiatul este o perioadă foarte importantă a carierei medicale, în care medicul învaţă să lucreze efectiv. Competenţele dobândite depind nu numai de motivaţie şi de aptitudini, ci şi de condiţiile materiale ale clinicii, de sistemul administrativ, de frecvenţa exerciţiului aplicativ, de profesorii care oferă ghidajul profesional.
   Alegerea specialităţii depinde, printre altele, şi de zvonurile sau informaţiile cu privire la calitatea rezidenţiatului în anumite clinici sau domenii. Absolvenţii vorbesc între ei, vorbesc cu rezidenţii şi află unde „merită“ să se specializeze. În timpul rezidenţiatului, există câteva probleme majore: „scriptologia“ ocupă 80% din activitate, implicarea rezidentului în actul operator este insuficientă, există timpi morţi. În plus, absolvenţii şi rezidenţii observă curentul de opinie împotriva medicilor, fapt ce contribuie suplimentar la scăderea interesului pentru o carieră în ţară. Au fost şi multe scandaluri legate de cazuri izolate de malpraxis. Imaginea medicinii a fost lovită şi de gesturile unor persoane publice, politicieni, care la cea mai mică problemă de sănătate au ales să fie trataţi în alte ţări. Această atitudine a fost calificată ca o dezertare de la medicina românească. Astfel, mulţi rezidenţi întrevăd lipsa de respect şi de încredere cu care vor fi probabil trataţi în clinicile româneşti.
   Salarizarea medicilor este modestă şi nu permite accesarea evenimentelor ştiinţifice şi a resurselor necesare dezvoltării profesionale. În clinicile din străinătate, medicii români pot primi pentru o perioadă cazare cu chirie redusă, au salarii bune, cu promisiuni de creştere, materiale şi tehnologie necesare pentru activitatea medicală. Este facilitată integrarea socială prin cursuri de limbă, opţiuni de şcoală pentru copii şi de angajare pentru soţ/soţie.
   Se spune că pierdem bani, pregătind medici care pleacă din ţară. Însă pierderea majoră este resursa umană şi depopularea serviciilor româneşti de sănătate. Apoi, auzim de şomaj în rândul medicilor: după finalizarea rezidenţiatului, tinerii se pot afla în situaţia de a nu găsi un post. O astfel de situaţie nu este admisibilă.
   Este necesar să înceteze curentul prin care în România se propun tot timpul reforme. Avem nevoie de un PIB corespunzător şi, din acesta, partea alocată sănătăţii trebuie să permită funcţionarea sistemului – aşa cum spunea profesorul Constantin Arseni, „o bogăţie bine chibzuită“, cu care să poţi să asiguri tot ceea ce este necesar – medicamente compensate, spitale, medicină preventivă, medicină şcolară, asigurări de sănătate.
   Cei care au misiunea pregătirii tinerilor practicieni trebuie să furnizeze modele practice, modele valorice, atitudini constructive. Dintre soluţiile propuse pentru îmbunătăţirea practicii rezidenţiatului amintim: stabilirea unui program zilnic de activitate pentru rezidenţi, dozarea timpului astfel încât să existe activitate clinică, operatorie, de cercetare, oferirea unor spaţii corespunzătoare pentru pregătire (când nu operează, medicul rezident ar trebui să citească, să scrie, să cerceteze, nu să aştepte intrarea în sală), realizarea unui rulaj de pacienţi cu patologii diverse, gruparea unui număr redus de rezidenţi per medic formator, elaborarea unui sistem de evaluare profesională a rezidenţilor.
   Integrarea medicilor rezidenţi trebuie să fie un proces sistematic, programat, să vizeze nu numai învăţarea procedurală, profesională, ci şi organizaţională. Medicii trebuie să cunoască şi să respecte regulile instituţiei, să-şi poată ajusta conduita la valorile şi cultura organizaţionale. E necesar să se acorde o atenţie mai mare mentoratului. Nu apar discipoli dacă nu există maeştri, nu apar medici buni dacă nu sunt formaţi de seniori.
   În plan organizatoric, multe clinici universitare pot îmbunătăţi sistemul de formare. Sistemul de selecţie poate fi, de asemenea, îmbunătăţit. Percepţia asupra rezidenţilor trebuie să se schimbe, astfel încât aceştia să nu mai fie trataţi ca studenţi, ci ca medici; să fie eliminată situaţia de privitor a rezidentului, iar implicarea sa în activitate să fie mai aprofundată; să se acorde indemnizaţii conform activităţii depuse.
   Pentru stimularea activităţii medicului rezident, propunem: • diversificarea opţiunilor privind pregătirea, existenţa unor noi cursuri şi participarea la cât mai multe dintre acestea, în conformitate cu calitatea pregătirii în specialitate • trimiterea medicilor rezidenţi de an mare la schimburi de experienţă, congrese, simpozioane, pentru perioade scurte de timp, cu finanţare din bugetul alocat educaţiei/instituţiei • modificarea legii cu privire la responsabilitatea medicilor rezidenţi, astfel încât cei din ani superiori să poată efectua manevre chirurgicale, individual sau sub supraveghere • introducerea în curricula de pregătire, a unor demonstraţii operatorii pe cadavre, în vederea stimulării unor abilităţi tehnice de tip „hands-on“ • asigurarea unui salariu decent, pentru desfăşurarea în condiţii optime a pregătirii în specialitate • obligativitatea unui test de tip „complement multiplu“, a unui interviu şi a unei probe operatorii pe cadavru, pentru rezidenţii în chirurgie, pentru eliminarea celor fără abilităţi practice şi fără o pregătire teoretică solidă.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.