Newsflash

Plimbatul hârtiilor și plimbarea doar pe hârtie

de Dr. Ioana MORARU - mar. 18 2016
Plimbatul hârtiilor și plimbarea doar pe hârtie
     În procesul de formare a oricărui rezident apare inevitabil rotația de stagiu. Numărul stagiilor efectuate în afara specialității alese la rezidențiat variază. Pot fi efectuate în cadrul spitalului îndrumător de rezidențiat sau în alte unități. Pentru rezident înseamnă începutul unui proces de migrare. Mai întâi apare plimbatul hârtiilor între clinici. Deși simplificat, procesul  rămâne cronofag. Cu toții am auzit de la colegii noștri mai mari cum se desfășura acest proces înainte de anul de grație 2015. Jurnalistul Vlad Mixich povestea în ianuarie 2015 despre umilințele la care erau suspuși medicii pentru a obține parafa. Se formau cozi interminabile la Centrul de Perfecționare în Domeniul Sanitar din strada George Vraca, București. Legenda spune că începând cu ora 6 dimineața se adunau medicii în speranța că vor putea obține o repartiție în ziua respectivă, dar lucrurile mergeau rar conform planului, așa că rezidentul sfârșea prin a lipsi două sau chiar trei zile de la serviciu. Două-trei zile stând la coadă, pentru o simplă parafă.
     Însă lucrurile s-au schimbat, cozile au dispărut. Am rămas doar cu alergatul între clinici. Cum arată azi rotația de stagiu? Cu cel puțin treizeci de zile înaintea începerii unui stagiu de pregătire, rezidentul completează o cerere adresată șefului din clinica în care dorește să efectueze stagiul. Hârtia trebuie dusă personal în clinică pentru aprobare. O zi lipsă de la serviciu. După aprobare trebuie dusă la serviciul de resurse umane al spitalului din care face parte clinica respectivă. După ce începe stagiul, rezidentul merge la același birou de resurse umane, de unde va prelua o hârtie, care trebuie semnată din nou de șeful clinicii. Aceasta conține două adrese: una către spitalul în care efectuează stagiul și una către spitalul plătitor. După ce sunt semnate, trebuie efectuate două excursii: una către același birou RUNOS de unde a fost ridicată hârtia și altă excursie către spitalul plătitor.
     Avem cel mai rapid internet din Uniunea Europeană, dar instituțiile statului încă se bazează pe plimbatul fizic al hârtiilor. Plimbări numeroase și istovitoare, mai ales dacă te afli într-o specialitate care prevede în curicula de pregătire stagii multiple, precum Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, unde rezidențiatul de patru ani presupune efectuarea a 16 stagii de pregătire, unele având o durată de două săptămâni. Doar doi ani faci pregătirea în specialitate, restul este petrecut în stagii care au mai fost efectuate în facultate. De exemplu, trei luni de cardiologie din facultate sunt ignorate și rezidentul trebuie să efectueze alte patru luni de cardiologie ca rezident, unde va învăța aceeași materie din studenție, doar 10% din informație fiind efectiv nouă sau aprofundată.
     Rotațiile de stagiu presupun scoaterea rezidentului din clinica îndrumătoare. Paradoxal, aceasta rămâne în permanentă lipsă de rezidenți, în vreme ce ei se află într-o mișcare browniană între clinicile de pregătire. Astfel, deși se află în alt stagiu, rezidentul efectuează gărzi în specialitatea de bază. Sigur că acest lucru contravine curiculei de pregătire, care specifică limpede că rezidentul trebuie să efectueze gărzi în stagiul de pregătire în care se află la acel moment. Colegii noștri ajung să facă gărzi în două spitale și își împart săptămâna între două locuri de muncă. Momentul tragic apare când în specialitatea de bază se efectuează cinci gărzi pe lună, peste care se adaugă cele din stagiul unde se află medicul la momentul respectiv, ajungându-se astfel la șase sau chiar opt gărzi pe lună. De multe ori, șefii îi rețin pe rezidenți în clinica de formare pentru că prezența lor este necesară pentru îndeplinirea activității clinicii. Așa că rotația propriu-zisă există doar pe hârtie.
     Anul 2010 a adus scăderea duratei de pregătire a rezidenților cu un an pentru 36 de specialități, scopul fiind intrarea mai rapidă în profesie, însă această scurtare a venit la pachet cu reducerea procesului de învățare și a perioadei de pregătire în specialitatea de bază. De exemplu, pentru diabet și boli de nutriție, în 2007 erau efectuate 32 de luni în specialitatea de bază, iar în 2015 doar 24 de luni. Pentru specialitatea psihiatrie a dispărut, odată cu tăierea, anul de formare în psihoterapie - acum se efectuează în regim privat, contra cost.
     Cel mai puțin afectate au fost stagiile complementare. Pentru unele specialități, ele au rămas inutil de lungi, cu o programă care nu corespunde cerințelor din propria specialitate, reluând materia de facultate. Toate aceste modificări făcute haotic și fără continuitate afectează însuși sistemul. De ce nu există încredere în stagiul din facultate? Scopul celor șase ani de studenție presupune acumularea unor informații solide care pot fi folosite mai departe în pregătirea rezidenților. Dar însuși sistemul nu are încredere în propria programă. Cel mai probabil, și din cauza examenelor unde se promovează pe bază de șpagă, milă sau dezinteres reciproc.
     Pregătirea precară a studentului se reflectă în activitatea rezidentului, după cum cel care a învățat în facultate nu mai simte nevoia de a relua lucruri de bază, ci vrea o aprofundare axată pe câteva patologii, care, de multe ori, nu necesită atât de mult timp petrecut în respectiva specialitate complementară.
     În final, afectați după scurtarea rezidențiatului sunt rezidentul și clinica în care își desfășoară activitatea de bază. Cel care chipurile câștigă este ministerul, care cheltuie bani mai puțini pentru pregătirea viitorului specialist. În realitate, toată lumea ajunge să piardă. Rezidentul e nemulțumit de pregătirea pe care o primește și emigrează sau schimbă specialitatea după primul an, iar sistemul ajunge să funcționeze deficitar la capitolul educație și pregătire a cadrelor medicale. Rotirea între spitale a medicului rezident devine o activitate stresantă în primul rând din cauza birocrației excesive care trebuie rezolvată în timpul orelor de lucru cu publicul și se suprapun cu programul de lucru din clinică, în ciuda modificărilor aduse de minister. Răbdare, dragi colegi, vor mai trece probabil zece ani până la informatizarea programei de rezidențiat.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe