Am apreciat foarte mult articolul „Platforma
clarificărilor“ semnat de dr. M. Gh. Călin („Viaţa medicală“ nr. 47, din 23
noiembrie 2012). Experienţa în domeniul economic, activitatea desfăşurată multă
vreme în organe centrale ale statului şi faptul că am în familie doi medici în
diferite etape profesionale mi-au inspirat câteva comentarii.
Pe lângă cauzele invocate, trebuie adăugat că,
în societatea actuală, sistemul medical nu va primi niciodată respectul şi atenţia
cuvenite dacă guvernul nu va fi forţat să o facă. Acest lucru se poate realiza
prin crearea unei structuri asociative la nivel central, alcătuite din oameni
oneşti şi foarte energici, care să impună cu fermitate dorinţele sistemului
sanitar. În România, au întâietate acele domenii (unele au fost amintite) care
produc emoţii pentru conducători: securitatea, poliţia şi armata. Aţi observat
că orice nou prim-ministru face prima vizită, după investitură, la Ministerul
de Interne? De ce nu se duce la Cultură sau la Sănătate? Pentru că trebuie să
fie sigur că are „structurile“ alături: meteahna politicienilor noştri, încă
din vremea comunismului, este de a nu se pune rău cu acestea, pentru că fiecare
are câte ceva de ascuns.
Pentru ca sistemul sanitar să beneficieze
prioritar, luaţi exemplu de la Justiţie, care a simţit că politicienii se tem
de ea şi a acţionat unitar, obţinând salarii şi pensii considerabile.