Noul
Cod Civil. La 1 octombrie 2011 intră în vigoare noul Cod Civil român, un „pas
mare“ pentru fiecare dintre noi, indiferent de profesie sau specialitate.
Acesta a fost adoptat prin Legea nr. 287/2009 publicată în Monitorul Oficial
nr. 511 din 24 iulie 2009 şi a fost modificat prin Legea nr. 71/2011,
republicarea cu toate modificările apărând în M. Of. nr. 505 din 15 iulie 2011.
Aşa cum se ştie, pentru cei ce locuiesc în
România sau care doresc să aibă raporturi juridice pe teritoriul acestei ţări,
Codul Civil reprezintă a doua lege ca importanţă după Constituţie, fiind
legea-cadru cu aplicabilitatea cea mai largă din punctul de vedere al
domeniilor abordate. çn aceste condiţii, sunt „reunificate“ instituţiile
reglementate distinct atât în temeiul unor acte normative adoptate anterior
anului 1989, cât şi ulterior acestuia, în dreptul civil comun, cum ar fi în
materia moştenirilor, răspunderilor şi organizării persoanelor fizice sau
juridice, în dreptul familiei sau în dreptul comercial.
Potrivit declaraţiilor ministrului justiţiei,
Cătălin Predoiu, în plenul şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii din
12 mai 2011, „Noul Cod Civil promovează o
concepţie monistă de reglementare a raporturilor de drept privat într-un singur
cod, aspect de natură a contura o viziune integratoare care va influenţa viaţa
economică românească, în condiţiile în care sunt extinse principii ale
domeniului comercial (publicitate, celeritate, buna-credinţă în negocieri,
principiile în exploatarea unei întreprinderi către ansamblul dreptului privat.
Preluând Principiile UNIDROIT şi ale dreptului european al contractelor, precum
şi soluţii din recentele reforme legislative civile (codul civil Quebec, codul
civil italian), noul Cod Civil a creat cadrul legislativ adaptat unei pieţe ce
depăşeşte teritoriul naţional, integrând spaţiul românesc într-un spaţiu
comercial european şi global. Sunt create, astfel, condiţiile dezvoltării
investiţiilor străine în România şi cele care permit deschiderea investiţiilor
româneşti către alte pieţe“.
Se doreşte astfel să se clarifice, pe de o
parte, şi să se modernizeze şi reformeze o multitudine de aspecte ale vieţii
cotidiene, introducându-se unele instituţii noi şi revenind altele în
actualitate după ce, în urma schimbărilor politice, fuseseră abandonate, ca
Logodna, Consiliul de familie sau Convenţia matrimonială.
La data intrării în vigoare a noului Cod
Civil se abrogă atât Codicele Civil (sau Codul Civil din 1864), cu excepţia
dispoziţiilor art. 1.169–1.206 privitoare la materia probaţiunii, care se vor
abroga la data intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de
procedură civilă, cât şi o serie întreagă de acte cu caracter normativ organic în
materia reglementată cum ar fi: Codul Comercial al României cu modificările şi
completările ulterioare •Codul familiei cu modificările şi completările
ulterioare • legislaţia privitoare la cărţile
funciare • Legea nr. 178/1934 privind
reglementarea contractului de consignaţie • Legea
nr. 319/1944 pentru dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor • Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi
persoanele juridice, cu modificările şi completările ulterioare • Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă •aproape în integralitate Legea nr. 105/1992 cu
privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, cu completările
ulterioare • Legea arendării nr. 16/1994 cu
modificările şi completările ulterioare • titlul
VI (Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare) al Legii nr. 99/1999
privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, cu modificările
ulterioare • Legea nr. 509/2002 privind agenţii
comerciali permanenţi • titlul X (Circulaţia
juridică a terenurilor) al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile
proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi
completările ulterioare.
Dispoziţiile noului Cod Civil se vor aplica în
principal tuturor actelor încheiate sau, după caz, faptelor produse ori săvârşite
ulterior intrării sale în vigoare. De asemenea, vor privi şi efectele viitoare
ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia,
rezultate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie
sau obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv
regimul general al bunurilor, dacă aceste situaţii juridice îşi vor continua
existenţa după intrarea în vigoare a Codului Civil.
Sub aspectul nulităţii sau anulabilităţii,
precum şi a cauzelor de ineficacitate, actele juridice prevăzute de Codul Civil
anterior, precum şi de alte acte normative, rămân supuse dispoziţiilor legii
vechi.
Bineînţeles că prezentul articol nu îşi
poate propune tratarea exhaustivă a problemelor generate de intrarea în vigoare
a unui act normativ de importanţă capitală şi de o complexitate deosebită, conţinând
peste 2.600 de articole, dar în măsura în care ne va sta în puteri, vom semnala
şi pe viitor aspectele importante cu aplicabilitate specială domeniului medical
şi nu numai.
