Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE

Reflecţii după un nou congres mondial "Tobacco or Health"

Viața Medicală
Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN miercuri, 4 aprilie 2012
   Recent, s-a încheiat al 15-lea Congres mondial „Tobacco or Health“, desfăşurat în Singapore (cu o participare de peste 2.600 de activişti în acest domeniu din 124 de ţări) şi nu pot să nu aştern pe hârtie reflecţii legate de o multitudine de probleme ridicate cu oca­zia acestei manifestări. În primul rând, m-a frapat prezenţa unor delegaţii formate din numeroşi politiceni, VIP-uri guverna­mentale, miniştri de finanţe şi ai sănătăţii din ţări care au înregistrat progrese serioase, ca şi a directoarei generale OMS, dna dr. Margaret Chan. Mă gândeam: pe când un astfel de interes sau o astfel de prezenţă a reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii sau ai guvernului la reuniuni unde să aibă ceva de spus legat de progresele în domeniu ale ţării noastre?
Al doilea element impresionant a fost frecvenţa mare a unor succese raportate de diferite ţări pe parcursul ultimilor ani. Astfel, Turcia s-a distins şi a fost remarcată de repetate ori pentru politicile de control al tutunului, în condiţiile în care colaborarea dintre Societatea Turcă de Pneumologie, ONG-uri, ministerele sănătăţii şi finanţelor a adus mult doritele spaţii sociale fără fumat. Se pare că sintagma „fumezi ca un turc“ nu mai este de actualitate. Au fost expuse în amănunt meandrele luptei de impunere a acestor spaţii într-o ţară în care tabagismul era adânc înrădăcinat. Doar colaborarea a permis contracararea eforturilor industriei tutunului de a impiedica introducerea acestei legislaţii.
Australia a fost altă ţară remarcată pentru progresele făcute în introducerea pachetului generic, o premieră absolută în lumea celor care vor să prevină debutul acestei dependenţe. Am aflat ce frâne a încercat să pună industria tutunului şi cum procesul în curs a costat sume imense, în condiţiile în care, de o parte, era determinarea unui guvern şi a unui parlament, iar de cealaltă parte, munca de subsol a concernelor de ţigări care nu au precupeţit niciun efort pentru a împiedica această premieră absolută.
Nu au lipsit de la masa evidenţiaţilor nici Egiptul, pentru modul în care ministrul de finanţe a reuşit să mărească taxele pe ţigări, o măsură cu mari beneficii pentru ţară şi pentru colectarea de fonduri la stat şi remarcabilă prin impactul pe reducerea prevalenţei tabagismului în rândul populaţiei (dacă se ţine cont de faptul că, în general, o creştere de 10% a preţului aduce automat o reducere cu 5% a prevalenţei fumătorilor) sau Uruguay, pentru modul în care a acoperit, printr-un program complet, toate strategiile de control al fumatului (inclusiv acoperirea pachetului de ţigări pe 80% din suprafaţă cu pictograme).
Aceşti „premianţi“ remarcaţi în perioada care a trecut de la ultimul congres, din Mumbai (2009) au primit o recunoaştere de la primarul New York-ului, dl M. Bloomberg. Acesta a ţinut să precizeze la ceremonia de premiere că va continua granturile şi că, în final, va investi 205 milioane de dolari în susţinerea acestor activităţi antifumat.
O surpriză plăcută în domeniu a fost chiar ţara organizatoare, care a venit cu un model de succes în lupta de control al tabagismului. S-a acţionat pe o triadă câştigătoare: educaţie (programe şcolare) – crearea unui ecosistem (prin spaţii exterioare – smoke free – cu ajutorul unor ONG-uri şi al unor voluntari entuziaşti) – interferarea sistemului privat (mobilizarea ariei business în spijinirea salariaţilor să înterupă această dependenţă).
Am învăţat şi alte lucruri din lupta plină de surprize de contracarare a industriei tutunului. Olanda a adus şi ea un exemplu de advocacy şi policy în premieră, printr-un filmuleţ legat de colaborarea dovedită prin anchetă de o asociaţie de luptă antifumat între şefa Ministerului Sănătaţii şi companiile de tutun sau „lobiştii pro fumat“. Consecinţa a fost reculul Olandei în domeniul legislaţiei. A fost un exemplu de infiltrare a oficialităţilor, a guvernanţilor de concernele de ţigări şi nu pot să nu mă gândesc că această politică este funcţională în toate ţările, inclusiv la noi, unde am auzit adesea voci ale unor profesori sau doctori perorând în favoarea unei legi blânde de control al tutunului, uitând că mulţi ani s-au confruntat cu o patologie generată de tabac…
Am avut ocazia să urmăresc în cadrul simpozioanelor majore: Contracararea industriei tutunului în era FCTC; O vedere panoramică a controlului tabagismului şi a industriei tutunului prin perspectiva publică, economică şi politică; Drepturile omului prin prisma controlului tabagismului în practică; „End game ideas“ – conduceri radicale, vizionare, periculoase?; Faţa în schimbare a industriei tutunului şi influenţa ubicuitară a acesteia etc. Au fost şi sesiuni de discuţii pe teme la fel de interesante, dintre care: Femeile şi epidemia de tabagism; Programele de sănătate în ţări cu venituri mici şi mijlocii; Costurile tabagismului pentru mediul înconjurător; Produsele aditive din tutun – experienţa unor ţări şi opoziţia industriei; Costurile tutunului şi controlul tabagismului etc.
Delegaţia românească, alcătuită din cinci reprezentanţi, a avut o prestaţie pe măsură, printr-o comunicare orală şi şapte postere.
În aceste zile, au mai fost două evenimente cu impact la distanţă: interzicerea totală a ţigărilor mentolate în Brazilia, iar taxarea, în Marea Britanie, a depăşit cu 5% inflaţia din ţara respectivă.
Cele mai vizibile progrese pe viitor vor fi cele legate de două articole FCTC, care se referă la educaţie şi la sevrajul fumatului, definitivate după lungi discuţii.

Este dureros pentru mine ca român să constat, după acest congres în care am văzut ţări cu progrese reale, că noi batem în continuare pasul pe loc, dacă mă gândesc că: pictorialele la noi ocupă doar 48% din suprafaţa pachetului de ţigări; legea are în continuare multe goluri, fiind o copie veche a unei legi spaniole, care în ţara de baştină a fost demult corectată; interesul este în continuare insuficient din partea politicienilor, chiar şi într-un an electoral; discuţiile nu aduc nimic legat de taxare, nu se înţelege avantajul major al colectării acestor taxe pentru sistemul de sănătate; lipseşte colaborarea reală între Ministerul Sănătăţii şi ONG-uri etc. Sunt reflecţii pe care nu pot să nu le reiterez, cu speranţa că, la următorul congres, în 2015, la Abu Dhabi, vom avea şi noi ceva de spus, nu doar date epidemiologice.

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.